6 februarie – Ziua internaţională de toleranţă zero faţă de mutilarea genitală a femeilor

Înrădăcinată în inegalitatea de gen, mutilarea genitală feminină limitează oportunităţile femeilor şi fetelor din întreaga lume de a-şi exercita drepturile şi de a-şi realiza potenţialul. Deşi s-au făcut progrese – fetele de astăzi au o treime mai puţine şanse de a fi supuse acestei practici dăunătoare decât acum 30 de ani – mai sunt multe de făcut. Bărbaţii şi băieţii pot fi o voce puternică în apelul la schimbare, notează https://www.unfpa.org/.
Adunarea Generală a ONU a adoptat, la 20 decembrie 2012, Rezoluţia A/RES/67/146, prin care ”solicită statelor, sistemului Naţiunilor Unite, societăţii civile şi tuturor părţilor interesate să marcheze şi să respecte data de 6 februarie, ca Zi internaţională de toleranţă zero faţă de mutilarea genitală a femeilor, prin organizarea de campanii de sensibilizare şi măsuri concrete împotriva acestei practici”, conform site-ului https://www.un.org/.
Mutilarea genitală feminină (MGF) cuprinde toate procedurile care implică alterarea sau vătămarea organelor genitale feminine din motive non-medicale şi este recunoscută la nivel internaţional ca o încălcare a drepturilor omului, a sănătăţii şi a integrităţii fetelor şi femeilor. Fetele care sunt supuse acestui procedeu se confruntă cu complicaţii pe termen scurt, cum ar fi durere severă, şoc, sângerare excesivă, infecţii şi dificultăţi de a urina, precum şi cu consecinţe pe termen lung pentru sănătatea lor sexuală şi reproductivă şi sănătatea mintală, potrivit site-ului oficial al Organizaţiei Naţiunilor Unite, https://www.un.org/.
Originile acestei proceduri sunt neclare, dar a fost practicată de societăţi de-a lungul veacurilor. Cu siguranţă, în ultimele decenii s-au înregistrat scăderi, dar ritmul trebuie să fie de 10 ori mai rapid pentru a atinge ţinta globală de zero incidente până în 2030. În plus, este nevoie de aproximativ 2,4 miliarde de dolari pentru a atinge acest obiectiv în 31 de ţări prioritare, dar se aşteaptă să fie cheltuiţi doar 275 de milioane de dolari – un deficit de resurse de aproximativ 2,1 miliarde de dolari. În plus, crizele umanitare, inclusiv bolile, schimbările climatice şi conflictele armate ar putea provoca o retrogradare a progresului actual.
Cu şapte ani rămaşi în acest deceniu de acţiune, parteneriatele cu bărbaţi şi băieţi pot juca un rol crucial în eliminarea practicii, transformând normele sociale şi de gen adânc înrădăcinate şi permiţând fetelor şi femeilor să-şi realizeze drepturile şi potenţialul în materie de sănătate, educaţie, venit şi egalitate. În acest scop, tema din acest an este: „Partnership with Men and Boys to Transform Social and Gender Norms to End FGM.”
Încurajând angajamentul bărbaţilor şi băieţilor, comunitatea globală poate accelera eliminarea acestei practici şi poate face auzită vocile femeilor şi fetelor. Astfel de iniţiative au avut deja ca rezultat o creştere a aliaţilor bărbaţi, inclusiv lideri religioşi şi tradiţionali, lucrători din domeniul sănătăţii, oficiali de aplicare a legii, membri ai societăţii civile şi organizaţii de bază, ducând la realizări notabile în protecţia femeilor şi fetelor.
UNFPA conduce din 2008, împreună cu UNICEF, Programul privind Eliminarea Mutilării Genitale Feminine, cel mai mare program global de accelerare a eliminării acestei practici dăunătoare. Programul se concentrează pe 17 ţări din Africa şi Orientul Mijlociu (Somalia, Guineea, Djibouti, Mali, Egipt, Eritrea, Sudan, Burkina Faso, Gambia, Etiopia, Mauritania, Guinea-Bissau, Senegal, Nigeria, Kenya, Yemen, Uganda) şi susţine, de asemenea, iniţiativele regionale şi globale, potrivit https://www.unfpa.org/.
În 2023, 4,32 milioane de fete din întreaga lume se află în pericol de a fi supuse unei astfel de proceduri. 1 din 4 fete şi femei sau 52 de milioane de fete şi femei, la nivel global, au trecut prin această practică efectuată de personal sanitar indicând o tendinţă alarmantă de medicalizare (n.r. – definită, de obicei, ca un proces în care tot mai multe aspecte ale vieţii de zi cu zi intră sub stăpânirea, influenţa şi supravegherea medicală) a mutilării genitale feminine.
Sursa: Agerpres