6 din 10 români consideră că grupuri secrete controlează lumea. De ce cred oamenii în teorii conspiraționiste și magie
Aproape 60% dintre români cred că pandemia și crizele economice nu sunt întâmplări, ci rezultatul planurilor unor „grupuri de putere secrete”. Este concluzia unui nou sondaj INSCOP Research realizat la comanda platformei Informat.ro, care arată o Românie tot mai prinsă între rațiune, frică și ezoterism.
România între Magie și Ezoterie. Neîncrederea în instituții
Studiul intitulat „România între Magie și Ezoterie” relevă o realitate tulburătoare: 58,4% dintre participanți cred că evenimentele globale majore sunt manipulate din umbră, iar 61% sunt convinși că România este deja controlată de „puteri externe”.
Sociologii spun că procentul este în creștere față de acum cinci ani și reflectă o neîncredere adâncă în instituții și clasa politică.
De ce cred oamenii în teorii conspiraționiste
În spatele acestor percepții se află, spun experții, educația deficitară, dezinformarea online și crizele repetate care au lovit societatea românească.
Votanții PSD și AUR, persoanele din mediul rural și cei cu studii primare cred în proporție mai mare în astfel de teorii.
În schimb, votanții USR, tinerii sub 30 de ani și cei cu studii superioare tind să respingă conspirațiile.
Magie și superstiții
Magia și superstițiile nu lipsesc din peisaj: peste 41% dintre români spun că au trăit o întâmplare în care o superstiție s-a adeverit, iar 6% recunosc că au apelat la o vrăjitoare sau descântătoare.
Totodată, o treime dintre respondenți declară că au un „număr norocos”, iar unul din patru crede că norocul poate fi schimbat respectând anumite ritualuri.
Pericolul manipulării
Sociologii avertizează că aceste tendințe pot fi periculoase, mai ales în perioade de criză socială sau economică, când populația devine vulnerabilă la manipulare.
„Conspirațiile oferă o formă de control psihologic într-o lume imprevizibilă”, explică Remus Ștefureac, directorul INSCOP.
Într-o țară unde jumătate dintre oameni spun că se bazează mai mult pe credință și tradiție decât pe rațiune și știință, granița dintre realitate și mit pare tot mai subțire.
Iar în epoca rețelelor sociale, aceste credințe pot deveni – spun experții – o forță care influențează votul, politica și chiar sănătatea publică.

