30 aprilie în istorie. Lars von Trier, verde la profunzime și inovație. Ernesto Sabato și întunericul luminat

În 1956 se naște regizorul danez Lars von Trier. Nu sunt prea multe lucruri de spus despre el având în vedere că a deplasat un pic punctul de echilibru de care se poate agăța arta filmului și ca forma, și ca fond. Poveștile lui Lars von Trier sunt spuse firesc și dur, și în formă, și în fond.

Săritura peste ax, o chestiune tehnică, aproape dogmatică în cinematografie e luată în mod voit peste picior. Omul ne arată că regulile pot fi încălcate cu o smerită delicatețe și că inovația nu e motiv de motiv de sfânta și apocaliptica revoltă față de ritualică înjunghiere a preempțiunii normei.

Vă invitam să vedeți sau să revedeți filmul lui intitulat Dogville. E despre oameni, așa cum sunt și n-ar trebui să fie.

În anul 2011 moare scriitorul argentinian Ernesto Sabato. Avea o sută de ani. La bază era fizician, truditor în Laboratoarele ”Marie Curie” la Paris. La un moment dat, spre norocul nostru, s-a lăsat de fizică și s-a apucat de literatură. A trecut cum spunea el de la lumină la întuneric. Noi am zice de la lumina întunecată, la orbia luminată. N-a scris mult, dar a scris decisiv. Sunt de cititit și recitit romanele lui, „Despre eroi și morminte” și „Abaddon, exterminatorul”. A sugerat, deloc subtil, că omul e singur, dar nu ca în romanul lui Marques, „Un veac de singurătate”. Singur sau nu, el chiar a trăit fix un veac.