3 mai, Ziua Mondială a libertății presei. Libertatea de exprimare în fața revoluției AI

Dezvoltarea și utilizarea rapidă a inteligenței artificiale (AI) schimbă jurnalismul, mass-media și libertatea presei în mod semnificativ. În timp ce principiile mass-media libere, independente și pluraliste rămân esențiale, impactul AI asupra colectării, prelucrării și diseminării informațiilor este profund, prezentând atât oportunități inovatoare, cât și provocări serioase.

Inteligenţa artificială poate contribui la sprijinirea libertății de exprimare prin facilitarea accesului la informații, permițând unui număr mai mare de persoane să comunice în întreaga lume și schimbând modul în care informațiile circulă la nivel global.

În același timp, AI vine şi cu riscuri. Aceasta poate fi utilizată pentru a răspândi informații false sau înșelătoare, pentru a spori discursul de ură online și pentru a sprijini noi tipuri de cenzură.

Unii folosesc inteligența artificială pentru supravegherea în masă a jurnaliștilor și a cetățenilor.

Marile platforme tehnologice utilizează inteligența artificială pentru a filtra și controla conținutul care este vizionat, devenind astfel puternici gardieni ai informațiilor.

Există îngrijorări din ce în ce mai mari cu privire la faptul că inteligența artificială ar putea face media globală prea asemănătoare, ar putea reduce punctele de vedere diferite și ar putea elimina posturile media mai mici.

De asemenea, AI poate ajuta organizațiile media prin automatizarea sarcinilor, făcându-le mai eficiente și ajutându-le să țină pasul cu cererea.

Dar, în același timp, sănătatea financiară a multor instituții media este slăbită. Instrumentele generative de inteligență artificială refolosesc conținutul jurnalistic fără o plată echitabilă, luând veniturile din mass-media independentă și oferindu-le platformelor tehnologice și companiilor de inteligență artificială.

Inteligența artificială joacă un rol tot mai important în alegeri, contribuind la verificarea faptelor și la combaterea dezinformării. De asemenea, oferă jurnaliștilor și alegătorilor instrumente pentru a sprijini participarea informată la democrație.

Dar AI prezintă și riscuri. Aceasta poate fi utilizată pentru a crea conținut fals, dar realist, precum deepfakes, care poate afecta încrederea în sistemele democratice. Abordarea acestor provocări necesită colaborarea între guverne, mass-media și societatea civilă.

Pactul digital global al ONU afirmă că este important să se abordeze problemele cauzate de tehnologie, protejând în același timp viața privată a oamenilor și libertatea de exprimare.

Ziua Mondială a Libertății Presei 2025 se concentrează pe modul în care AI afectează libertatea presei, libera circulație a informațiilor, independența mass-media și obiectivul global de asigurare a accesului la informații și de protecție a libertăților fundamentale (ODD 16.10).

De Ziua mondială a libertății presei sunt omagiaţi şi jurnaliştii  care și-au pierdut viața prin exercitarea profesiei lor.

Ziua mondiala a libertății presei a fost proclamată de către Adunarea Generală a ONU, în 1993, în urma unei recomandări adoptate în cadrul celei de-a XXVI-a sesiunii a Conferinței Generale a UNESCO în 1991.

ONU a declarat ziua de 3 mai Ziua mondială a libertății presei pentru a aduce în atenția publică importanța și necesitatea respectării libertății de exprimare, conform articolului 19 din Declarația Universală a Drepturilor Omului: „Orice om are dreptul la libertatea exprimării opiniilor; acest drept include libertatea de a avea opinii fără imixtiune din afară, precum și libertatea de a căuta, de a primi și de a răspândi informații și idei prin orice mijloace și independent de frontierele de stat.”

În România, ziua este marcată din anul 2000, la iniţiativa Agenției de Monitorizare a Presei în colaborare cu Asociația pentru Protejarea și Promovarea Libertății de Exprimare și Centrul pentru Jurnalism Independent.