27% din dosarele trimise în judecată, finalizate cu achitări. Prejudicii de peste 17 miliarde de lei în dosarele DNA
27 februarie 2024, 12:06 (actualizat 27 februarie 2024, 13:54)
Lupta anticorupţie se confruntă cu una dintre cele mai negre perioade, cauzată în principal de numărul uriaş de prescrieri. Însă şi rata de achitări a DNA pe 2023 a ajuns la un nivel foarte ridicat, respectiv la 27%, comparativ cu 24% în anul precedent.
Este vorba despre dosare trimise în judecată în urmă cu câţiva ani. 25 de cauze au fost restituite la Parchet, faţă de doar 11 în 2022. Instanţele au dispus încetarea procesului penal, inclusiv pe prescripţie, în 144 de dosare, în comparaţie cu 37 de cauze în 2022.
Tot anul trecut, prejudiciile totale estimate în dosarele aflate pe rolul DNA în curs de soluţionare s-au ridicat la peste 17 miliarde lei. Suma prejudiciilor în dosarele trimise în judecată este de aproape 450 de milioane de lei.
Una din trei persoane trimise în judecată, declarată nevinovată
27% dintre achitări înseamnă una din trei persoane trimise în judecată a fost declarată ca fiind nevinovată prin achitare, fie că fapta nu există, fie că fapta nu e prevăzută de legea penală.
Este vorba despre dosare care au fost trimise în judecată în urmă și cu 10 ani. Multe dintre ele au fost soluționate prin achitări, iar altele fac obiectul subiectului privind prescrierea faptelor.
144 de dosare s-au prescris în anul 2023
144 de dosare s-au prescris doar în anul 2023. Asta înseamnă că aproape un dosar la fiecare două zile era închis prin decizia Curții Constituționale, confirmată ulterior prin recomandarea Înaltei Curți de Casație și Justiție de închidere a dosarelor.
Din cele 27 de procente de achitări, persoanele implicate au fost cercetate și judecate ani de zile, au avut sechestru asigurator pe toate bunurile, iar la mai multe dintre ele s-a declanșat și confiscarea extinsă, astfel încât și apropiații au fost nedreptățiți în cadrul acestor procese.
Efectele prescrierilor nu se observă în prezent, pentru că deși dosarele respective s-au închis din punct de vedere penal, prejudiciile uriașe au rămas, iar acestea vor fi dificil de recuperat. În cazul în care intervine prescrierea, persoana implicată nu știe dacă este vinovată sau nevinovată, însă sechestrul rămâne în continuare pe latura civilă și trebuie plătit un prejudiciu.
În România e multă corupție. O spune chiar șeful DNA, instituția care trebuie să descopere și să condamne cele mai mari infracțiuni. Și care a primit azi, la bilanțul activității din ultimul an, și câteva recomandări: să-și îndrepte atenția spre ANAF și Autoritatea Vamală. Dar să nu-i scape din ochi nici pe politicienii corupți.
Urmărește-ne pe Google News
