Zero toleranţă faţă de mutilările genitale. Anual, peste 2 milioane de fete sunt supuse acestor proceduri

Organizaţia Naţiunilor Unite a declarat 6 februarie, Ziua cu toleranţă zero faţă de mutilările genitale ale femeilor, organizată pentru prima dată în 2013. Peste 230 de milioane de fete și femei care trăiesc astăzi sunt supraviețuitoare ale mutilărilor genitale și au nevoie de acces la servicii de îngrijire adecvate.

Mutilarea genitală feminină (MGF) cuprinde toate procedurile care implică modificarea sau rănirea organelor genitale feminine din motive nemedicale și este recunoscută la nivel internațional ca o încălcare a drepturilor omului, a sănătății și a integrității fetelor și femeilor.

Fetele care sunt supuse mutilării genitale se confruntă cu complicații pe termen scurt, cum ar fi durere severă, șoc, sângerări excesive, infecții și dificultăți în eliminarea urinei, precum și cu consecințe pe termen lung pentru sănătatea lor sexuală și reproductivă și pentru sănătatea mintală.

Deși se concentrează în principal în 30 de țări din Africa și Orientul Mijlociu, mutilarea genitală a femeilor este o problemă universală și este practicată și în unele țări din Asia și America Latină. Mutilarea genitală a femeilor continuă să persiste în rândul populațiilor de imigranți care trăiesc în Europa de Vest, America de Nord, Australia și Noua Zeelandă.

În ultimele trei decenii, prevalența MGF a scăzut la nivel mondial. În prezent, este cu o treime mai puțin probabil ca o fată să fie supusă MGF decât acum 30 de ani. Cu toate acestea, menținerea acestor realizări în fața crizelor umanitare, cum ar fi epidemiile, schimbările climatice, conflictele armate și altele, ar putea provoca o regresie a progreselor înregistrate în vederea realizării egalității de gen și a eliminării MGF până în 2030.

Mutilarea genitală a femeilor reprezintă o încălcare gravă a drepturilor omului pentru femei și fete.

Realitatea în cifre

Peste 230 de milioane de fete și femei care trăiesc astăzi sunt supraviețuitoare ale mutilărilor genitale și au nevoie de acces la servicii de îngrijire adecvate.

Se estimează că încă 27 de milioane de fete riscă să fie supuse acestor proceduri până în 2030, dacă nu sunt luate măsuri urgente.

În fiecare an, peste 2 milioane de fete sunt supuse mutilării genitale înainte de a împlini cinci ani.

Fiicele supraviețuitoarelor mutilărilor prezintă un risc semnificativ de a fi şi ele victime ale acestor proceduri.

Costul financiar al asistenței medicale pentru supraviețuitoare este de 1,4 miliarde USD în fiecare an.

Parteneriatele și alianțele sunt vitale pentru crearea de mișcări sociale care să pună capăt mutilărilor.

În prezent, una din trei fete este supusă mutilării genitale, în comparație cu una din două fete în urmă cu 30 de ani, însă progresele trebuie să fie de cel puțin 10 ori mai rapide pentru a atinge obiectivul global de eliminare a procedurii până în 2030.

În 2025, mai mult de 4,4 milioane de fete – sau aproximativ 12 200 în fiecare zi – sunt expuse riscului de mutilare genitală în întreaga lume.

Costurile de sănătate estimate pentru supraviețuitoare sunt de 1,4 miliarde de dolari în fiecare an.

Cu un angajament politic puternic, vedem succese în mai multe țări. Dar acest progres nu este suficient pentru a ține pasul cu creșterea populației. Dacă nu acționăm acum, numărul de cazuri va continua să crească.

Dezvoltarea durabilă nu poate fi realizată fără respectarea deplină a drepturilor femeilor și fetelor. Obiectivul 5 privind dezvoltarea durabilă, axat pe egalitatea de gen, solicită eliminarea mutilării genitale a femeilor până în 2030.

Împreună cu Uniunea Europeană, Organizația Națiunilor Unite a lansat inițiativa Spotlight, o inițiativă globală, de mai mulți ani, care urmărește să creeze parteneriate puternice și să-și alinieze eforturile pentru a pune capăt tuturor formelor de violență împotriva femeilor și fetelor, inclusiv mutilarea genitală a femeilor.

Inițiativa este numită așa, încât acordă o atenție deosebită acestei probleme, punând-o în centrul atenției și plasând-o în centrul eforturilor de a atinge egalitatea de gen și emanciparea femeilor, în conformitate cu Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă.

Cauze sociale, religioase şi culturale

Cauzele mutilării genitale feminine includ o combinație de factori culturali, religioşi și sociali.

În cazul în care mutilarea este o convenție socială, presiunea societăţii este o motivație puternică pentru a perpetua practica.

Mutilarea este adesea considerată o parte necesară a maturizării și o cale de a pregăti tânăra pentru căsătorie.

În multe comunități se consideră că aceste practici reduc libidoul unei femei și, prin urmare, femeia are mai puţine tentaţii.

Practica este asociată cu idealurile culturale de feminitate şi modestie, printre care şi ideea că fetele sunt „curate” şi „frumoase”, după îndepărtarea unor părți ale corpului, considerate „masculine” sau „necurate”.

Liderii religioși au poziții diferite: unii promovează practicile, alţii consideră că este irelevant pentru religie, iar alții contribuie la eradicarea lor.

În cele mai multe societăți, mutilarea este considerată o tradiție culturală, care este adesea folosită ca argument pentru continuarea acesteia.

În unele societăți, adoptarea recentă a practicii este legată de copierea tradițiilor grupurilor vecine. Uneori, ea a început ca parte a unei mișcări de renaștere religioasă sau tradițională.

surse:

un.org

cosmopolitan.com