Vocea diasporei. Parcursul unui electorat care poate schimba președintele României

Diaspora românească a devenit un actor electoral tot mai influent în alegerile prezidențiale, cu o participare în creștere semnificativă în ultimele decenii. Dacă în anii ’90 era un vot marginal, astăzi este un pol de putere care poate înclina balanța într-o cursă strânsă.

În 1992, doar 43.882 de români din străinătate au votat în primul tur, iar 46.106 în turul al doilea, la cele 121 de secții organizate în diaspora.

În 1996, prezența a crescut ușor: 72.358 în primul tur și 84.957 în turul al doilea, cu 176 de secții de votare.

Cea mai scăzută participare a fost în 2000, când doar 33.169 de votanți au fost prezenți în primul tur și 16.331 în turul al doilea, la 152 de secții.

În 2009, însă, diaspora s-a mobilizat mult mai activ: 95.068 de voturi în primul tur și 147.754 în turul al doilea, la 294 de secții.

Diferența prin care Traian Băsescu a câștigat alegerile a fost de puțin peste 70.000 de voturi – mai mică decât votul total venit din diaspora.

Alegerile din 2014 au marcat un punct de cotitură. Scandalul secțiilor insuficiente a scos mii de români în stradă și la cozi uriașe în fața ambasadelor.

Rezultatul: 161.262 de voturi în primul tur și 379.116 în turul al doilea. Klaus Iohannis a câștigat aproape 90% din votul diasporei, care a fost decisiv în înfrângerea lui Victor Ponta.

În 2019, participarea a atins un nivel fără precedent: 675.348 de votanți în primul tur și 944.077 în turul al doilea, la 838 de secții de votare. Votul românilor din diaspora a ajuns să conteze cât cel al unui județ mare – și nu doar cantitativ, ci și calitativ.

Opțiunile diasporei au reflectat valori pro-europene, anti-corupție și o nevoie acută de reformă.

De ce contează diaspora?
· A fost decisivă în 2009 și 2014, înclinând balanța electorală.
· Reprezintă o comunitate uriașă – peste 5 milioane de români trăiesc în afara granițelor.
· Participă tot mai informat, conectat la valori democratice și la modele funcționale.
· Nu este influențată de rețelele de interese locale sau de promisiuni de campanie.

Astfel, diaspora românească a evoluat de la un electorat marginal la un factor esențial în alegerile prezidențiale, demonstrând că vocea românilor de peste hotare contează din ce în ce mai mult în modelarea viitorului țării.

Din 1990 până în prezent, diaspora nu doar că a crescut numeric, ci a devenit una dintre cele mai coerente și exigente voci din societatea românească.