Video. 31 mai, Ziua Mondială fără Fumat. 7 milioane de oameni mor anual în urma consumului de tutun

Prin această temă se dorește conștientizarea amenințării pe care industria tutunului o reprezintă pentru dezvoltarea durabilă a tuturor țărilor, inclusiv pentru sănătatea și bunăstarea economică a cetățenilor lor.

Despre tutun, controlul tutunului și obiectivele de dezvoltare

Peste 7 milioane de oameni mor anual în urma consumului de tutun. Numărul victimelor ar putea ajunge la 8 milioane în 2030.  Consumul de tutun reprezintă o amenințare pentru orice persoană, indiferent de sex, vârstă, rasă, mediul cultural sau educațional. El aduce suferințe, boală și moarte.

Costumul de tutun costă enorm economiile naționale prin creșterea costurilor de îngrijire a sănătății și scăderea productivității. Aceasta agravează inegalitățile în materie de sănătate și exacerbează sărăcia, întrucât cei mai săraci oameni cheltuie mai puțin pe lucruri esențiale, cum ar fi alimentația, educația și îngrijirea medicală. Aproximativ 80% din decesele premature provocate de tutun apar în țările cu venituri mici sau medii, care se confruntă cu provocări sporite în atingerea obiectivelor lor de dezvoltare.

Recoltele de tutun necesită cantități mari de pesticide și îngrășăminte, care pot fi toxice și poluante pentru apă. În fiecare an, producția de tutun utilizează 4,3 milioane de hectare de teren, ceea ce are drept rezultat o despădurire globală între 2% și 4%. Fabricarea tutunului produce, de asemenea, peste 2 milioane de tone de deșeuri solide.

Prin creșterea taxelor la țigări la nivel mondial cu 1 USD, ar aduce un plus de 190 de miliarde de dolari pentru dezvoltare. Impozitele mari pe tutun contribuie la generarea de venituri pentru guverne, reduc cererea de tutun și oferă un flux important de venituri pentru finanțarea activităților de dezvoltare.

Una din 10 ţigări, şi multe alte produse din tutun, consumate la nivel mondial sunt ilegale, ceea ce face comerțul cu aceste produse o preocupare globală majoră din mai multe perspective, inclusiv sănătate, legislaţie şi economie.

O parte din industria tutunului și grupările criminale sunt printre cei care profită de pe urma comerțului ilegal, lăsând consumatorii să plătească cu propria sănătate.

Datorită acestui pericol, în 2012, a fost ratificat Protocolul pentru eliminarea comerţului ilicit cu produse din tutun (2012), cadru necesar pentru lupta împotriva pieţei negre a tutunului.

Comisia Europeană estimează că, pe piaţa neagră a tutunului, Uniunea Europeană pierde peste 10 miliarde € anual.

Tutunul ucide aproape 7 milioane de oameni în fiecare an, dintre care mai mult de 600.000 sunt fumători pasivi. Estimările arată că, până în 2030, numărul anual al victimelor va creşte la 8 milioane, iar mai mult de 80% din aceste decese au loc în țările slab dezvoltate și cu venituri medii.

Produsele contrafăcute de pe piaţă sunt mai ieftine şi deci mai accesibile tinerilor consumatori, care sunt implicaţi, de multe ori, şi în activităţile de comercializare. Ambalajele acestora nu prezintă, întotdeauna, averzizările legate de pericolul pe care îl reprezintă pentru sănătate.

Comerţul ilicit nu aduce bani la bugetul de stat, ci traficanţilor.

Comerțul ilicit sporeşte corupția și şubrezeşte o bună guvernare.

Unele companii din industria de tutun se folosesc de carenţele legilor şi se implică pe piaţa neagră.

Unul dintre ultimele rapoarte al Agenţiei Naţionale Antidrog (ANA) arată că, în România, 15% dintre decese sunt cauzate de fumat (24% la bărbaţi şi 6% la femei).  Mai mult, în urma unui studiu realizat în 149 de şcoli, a rezultat că 52% dintre elevii care au făcut obiectul statisticii s-au apucat de fumat înainte de vârsta de 16 ani.

În România, una din trei persoane fumează. Ceea de înseamnă că peste 6 milioane de români care nu au acest viciu sunt expuşi zilnic la fum de ţigară. Bolile cardiovasculare sunt principala cauza de deces în România. Mai grav este că 10% din aceste boli sunt descoperite la persoane sub 45 de ani.