Venezuela, la răscruce. UE nu recunoaşte „legitimitatea democratică” a preşedintelui Nicolas Maduro după realegerea sa

2 septembrie 2024, 10:00 (actualizat 2 septembrie 2024, 10:01)

Nicolas Maduro și-a revendicat victoria în alegerile prezidențiale din Venezuela, iar țara este pe cale să se destabilizeze pentru că mii de oameni sunt în continuare în stradă.

Guvernul lui Maduro și opoziția au la dispoziție aproximativ cinci luni pentru a ieși din impasul politic. Dacă nu reușesc, Venezuela ar putea deveni un stat paria în care Maduro nu este neapărat la conducere.

Uniunea Europeană nu recunoaşte „legitimitatea democratică” a preşedintelui venezuelean Nicolas Maduro după realegerea sa în iulie, a anunţat joi şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell la finalul unei reuniuni informale a miniştrilor de externe ai UE la Bruxelles.

Între timp, la Caracas, procuratura îi investighează pe liderii opoziției Maria Corina Machado și Edmundo Gonzalez sub acuzația de insurecție pentru că au susținut public victoria lui Gonzalez. 

Peste 1.300 de arestări pe motive politice au fost confirmate începând cu 28 iulie, dar rapoartele privind detențiile informale și disparițiile abundă. În plus, guvernul a suspendat temporar utilizarea platformei X, fostă Twitter, în țară, iar legislativul continuă să promoveze măsuri favorabile regimului: reprimarea disidenței publice si desființarea grupurilor de opoziție. În plus, este introdusă o nouă forță de securitate cibernetică, a cărei sarcină principală este supravegherea publică. 

Aliații neclintiți ai Venezuelei, precum Rusia și Iranul, au sprijinit pe deplin Caracasul, însă alți aliați tradiționali, precum Brazilia, Mexic și Columbia, au cerut autorităților să verifice imparțial rezultatele. Liderul opoziției, Machado, a făcut apel la venezuelenii din întreaga lume  și la oricine simpatizează cu cauza lor, să protesteze in speranța că va influența comunitatea internațională. 90 % dintre venezueleni nu se așteaptă ca statele lumii să intervină, conform unui sondaj recent , dar se gândesc sa emigreze .

În urma alegerilor, aproximativ 43 % dintre venezueleni au declarat că vor părăsi țara, iar alți 35 % se gândesc dacă vor pleca sau nu. 

Liderii de stânga din alte țări latino-americane au renunțat la doctrine politice și s-au axat pe problemele socio-economice. Caracasul nu mai poate conta pe aceste țări, așa cum a făcut-o în trecut, iar dorința  Washingtonului de a transfera o parte din responsabilitatea pentru securitatea regională asupra altora din regiune, face ca  Brazilia să devină  lider regional. Acum vine întrebarea: guvernul și opoziția pot ajunge la un acord ? Există tot mai multe dovezi că guvernul nu este în poziția de a purta discuții și va opta, prin urmare, să rămână la putere prin orice mijloace.

Faptul că Maduro nu a controlat niciodată guvernul de unul singur – el se bazează pe o rețea de diverși intermediari ai puterii – a creat spațiu pentru o presă atent controlată, afaceri private cu Occidentul și, important, participarea lui Maduro la afacerile din emisferă.  Există zvonuri conform cărora Maduro ar fi fost gata să demisioneze, dar colegii săi politici l-au forțat să rămână.  Rezultatul cel mai plauzibil este că aparatul de securitate al statului își va consolida puterea, punând Venezuela pe calea unui control total al statului și a unei izolări internaționale extreme.​

Urmărește-ne pe Google News

Ultima Oră

Cele mai citite

Cele mai citite pe aceeași temă