„Vance ne urăște”. Temerile Europei legate de Groenlanda cresc, pe măsură ce vicepreședintele SUA intră în negocieri

Confruntați cu o avalanșă de amenințări americane privind preluarea Groenlandei, ministrul de externe al Danemarcei și omologul său groenlandez au zburat la Washington pentru – sperau ei – discuții cu secretarul de stat Marco Rubio.

Însă planul lor pentru o conversație diplomatică liniștitoare a escaladat într-o confruntare tensionată la Casa Albă cu inamicul declarat al UE, JD Vance.

În ultimul an, vicepreședintele SUA și-a câștigat reputația de a fi ostil față de „bătrânul continent”, iar multe guverne europene se tem de influența sa asupra președintelui Donald Trump, mai ales în ceea ce privește confiscarea de teritorii de la un aliat de lungă durată.

Dintre cei 10 miniștri și oficiali care au vorbit anonim cu POLITICO pentru acest articol, niciunul nu l-a considerat pe Vance un aliat – nici în discuțiile despre Groenlanda, nici pentru relația transatlantică în general.

„Vance ne urăște”, a spus un diplomat european sub protecția anonimatului. Anunțul că vicepreședintele urma să conducă discuțiile de la Washington privind Groenlanda a alarmat partea europeană. „El este tipul dur”, a spus același diplomat. „Faptul că el este acolo spune multe și cred că este negativ pentru rezultat”.

Trump spune că își dorește „proprietatea” asupra Groenlandei din motive de securitate națională a SUA și că o va obține fie prin negociere, fie, dacă va fi necesar, chiar prin mijloace militare.

Miza este mult mai mare decât simplul destin al unei insule cu 57.000 de locuitori sau chiar viitorul Arcticii. Retorica belicoasă de la Casa Albă i-a consternat pe aliații NATO ai Americii și a provocat avertismente din partea Danemarcei că o asemenea mișcare ar distruge alianța occidentală postbelică. Alții spun că ar fi deja fatală pentru ordinea internațională pe care se bazează relațiile transatlantice.

În cele din urmă, discuțiile de miercuri de la Washington au decurs atât de bine pe cât se putea aștepta, au declarat oficialii ulterior: americanii au fost direcți, dar nu a existat nicio declarație de război. Nici întâlnirea nu a degenerat într-o umilire publică de tipul celei pe care Vance a declanșat-o împotriva președintelui ucrainean Volodimir Zelenski în timpul unei vizite la Casa Albă anul trecut.

Cele două părți și-au susținut clar pozițiile cu o anumită fermitate, dar au decis să continue dialogul. Un grup de lucru la nivel înalt va analiza dacă se poate ajunge la vreun compromis între danezi, groenlandezi și Trump.

„Dezacord fundamental”

Discuția „nu a fost atât de reușită încât să ajungem la o concluzie în care colegii noștri americani să spună: «Ne pare rău, a fost o neînțelegere totală, renunțăm la ambițiile noastre»”, a glumit ministrul danez de externe Lars Løkke Rasmussen în fața reporterilor, după ceea ce a descris drept un schimb de opinii „franc” cu Vance și Rubio. „Există în mod clar un dezacord”.

„Președintele are această dorință de a cuceri Groenlanda”, a adăugat Rasmussen. „Pentru noi, ideile care nu ar respecta integritatea teritorială a Regatului Danemarcei sau dreptul la autodeterminare al poporului groenlandez sunt, desigur, total inacceptabile. Prin urmare, avem în continuare un dezacord fundamental. Și am convenit că nu suntem de acord”.

Discuțiile viitoare trebuie, a spus el, să respecte „liniile roșii” stabilite de Groenlanda și Danemarca. Se speră că grupul de lucru va ajuta la scăderea „temperaturii” pe acest subiect atunci când își va începe activitatea în următoarele săptămâni, a adăugat Rasmussen.

Micul câștig pentru danezi este că problema Groenlandei a fost – cel puțin deocamdată – mutată din zona imaginilor sălbatice de pe rețelele sociale, cu insula îmbrăcată în steagul american, într-un canal diplomatic adecvat, oferindu-le tuturor timp să se calmeze.

Un șir de postări pe X ale aliaților lui Trump, alături de declarații inflexibile ale președintelui însuși, i-au lăsat pe oficialii europeni îngroziți. Într-una dintre ele, publicată săptămâna aceasta de Casa Albă, Trump poate fi văzut privind pe fereastra Biroului Oval către o scenă ce înfățișează harta înghețată a Groenlandei.

În spatele lui, privind la rândul său, se află Vance. „A fost îngrozitor”, a declarat pentru POLITICO primul diplomat citat mai sus.

Niciun prieten

Puțini europeni vor uita atacurile lui Vance la adresa lui Zelenski în confruntarea din Biroul Oval de luna februarie a anului trecut. Vance i-a șocat și îngrozit pe europeni și atunci când i-a atacat dur pentru refuzul de a colabora cu extrema dreaptă și s-a plâns amarnic de cât de mult îl deranjează faptul că America plătește pentru securitatea Europei.

În schimb, Rubio este adesea descris drept „solid” de oficialii europeni și este văzut, în general, ca fiind mai aliniat cu prioritățile curentului principal european, în special în ceea ce privește securitatea și războiul din Ucraina.

La momentul redactării acestui articol, Vance nu își prezentase public versiunea despre discuțiile de miercuri privind Groenlanda. Ca răspuns la o solicitare de comentarii, adjunctul purtătorului său de cuvânt a indicat declarații anterioare în care vicepreședintele spusese că „iubește Europa” și popoarele europene, dar afirmase și că liderii europeni au fost „adormiți la volan” și că administrația Trump este frustrată de faptul că aceștia nu au abordat probleme precum migrația și investițiile în apărare.

Un oficial al UE, vorbind după întâlnire, a sugerat că, de fapt, este un lucru bun că Vance este implicat, deoarece el „ia deciziile” și are influență asupra lui Trump.

În alte părți, însă, scepticismul rămâne profund și se transformă în alarmă la perspectiva că, atunci când se va încheia al doilea mandat al lui Trump, Vance ar putea prelua Casa Albă.

În timp ce Trump poate fi distras, spun unii oficiali ai UE, Vance pare mai ideologic în ostilitatea sa față de Europa. Acest lucru ar reprezenta un risc nu doar pentru Groenlanda, ci și pentru NATO și Ucraina. Unii diplomați europeni văd ambițiile teritoriale ale lui Trump ca parte a unui tipar care include atacurile lui Vance și noua strategie de securitate națională a Casei Albe, menită să redirecționeze democrația europeană către scopurile mișcării MAGA a lui Trump.

În ceea ce privește disputa asupra Groenlandei, mulți din Bruxelles și din capitalele europene sunt pesimiști. Chiar și Rasmussen, ministrul danez de externe, nu a pretins că un acord ar fi la îndemână și a recunoscut că este posibil să nu existe niciodată. „Trump nu vrea să investească în ceva ce nu deține”, a spus un diplomat al UE.

Statele Unite au deja un acces larg în Groenlanda pentru desfășurări militare în baza acordurilor existente și ar putea investi cu ușurință în dezvoltarea economică suplimentară, potrivit danezilor și aliaților lor.

„Nu este clar ce ar mai fi de negociat, pentru că americanii pot avea deja tot ce își doresc”, a spus un alt diplomat. „Singurul lucru pe care Danemarca nu îl poate oferi este să spună că Groenlanda poate deveni americană”.