Șefa Comisiei Europene a precizat că, la 55 de ani de la prima întâlnire de la Davos, ”lumea s-a transformat complet de la 1971, dar ideea originală a Davosului a rămas”.
”Am fost încântată că v-ați întors la rădăcinile voastre cu tema din acest an – „Un spirit al dialogului”. Pentru că acest spirit este cu atât mai important într-o lume mai fragmentată și mai conflictuală ca niciodată. (…) Șocurile geopolitice pot, și trebuie, să servească drept oportunitate pentru Europa. Din punctul meu de vedere, schimbarea seismică prin care trecem astăzi reprezintă o oportunitate, ba chiar o necesitate, de a construi o nouă formă de independență europeană. Această nevoie nu este nici nouă, nici o reacție la evenimente recente. Este un imperativ structural de mult mai mult timp”, a subliniat președinta Comisiei Europene.
Ursula von der Leyen a explicat că Europa trebuie să se schimbe permanent: ”Fie că este vorba despre energie sau materii prime, apărare sau digital – ne mișcăm rapid. Dar adevărul este și că vom putea valorifica această oportunitate doar dacă recunoaștem că această schimbare este permanentă. Desigur, nostalgia face parte din povestea umană. Dar nostalgia nu va readuce vechea ordine. Și a pierde vremea, sperând ca lucrurile să revină curând la starea inițială, nu va rezolva dependențele structurale pe care le avem. (…) Dacă această schimbare este permanentă, atunci și Europa trebuie să se schimbe permanent. Este timpul să valorificăm această oportunitate și să construim o Europă nouă, independentă”.
Șefa Comisiei Europene a amintit și de acordul UE-Mercosur și a sublinait că Uniunea Europeană și America Latină au creat cea mai mare zonă de liber schimb din lume
”Această Europă nouă este deja în curs de conturare. Sâmbătă, am fost în Asunción pentru a semna acordul comercial UE-Mercosur. A fost o realizare remarcabilă după 25 de ani de negocieri. Și, odată cu el, UE și America Latină au creat cea mai mare zonă de liber schimb din lume. O piață care valorează peste 20% din PIB-ul global. 31 de țări cu peste 700 de milioane de consumatori. Aliniată cu Acordul de la Paris. Acest acord transmite un mesaj puternic lumii: că alegem comerțul echitabil în locul tarifelor, parteneriatul în locul izolării, durabilitatea în locul exploatării și că suntem serioși în a reduce riscurile economiilor noastre și a diversifica lanțurile de aprovizionare”, a precizat ea la Davos.
Ursula von der Leyen a precizat că UE nu se oprește la America Latină, iar anul trecut, potrivit președintei CE, au fost încheiate noi acorduri cu Mexic, Indonezia și Elveția.
”Lucrăm la un nou acord de liber schimb cu Australia. De asemenea, facem progrese cu Filipine, Thailanda, Malaezia, Emiratele Arabe Unite și altele. Și chiar după Davos, voi călători în India. Încă mai este de lucru. Dar ne aflăm pe punctul de a încheia un acord comercial istoric. Unii îl numesc „mama tuturor acordurilor”. Un acord care ar crea o piață de 2 miliarde de oameni, reprezentând aproape un sfert din PIB-ul global. Și, cel mai important, care ar oferi Europei un avantaj de primă mișcare cu una dintre economiile cele mai dinamice și cu cea mai rapidă creștere din lume”, a afirmat șefa Comisiei Europene.
Ursula von der Leyen a reiterat că Europa are toate resursele necesare pentru a atrage investiții – economiile, competențele și inovația. Ea a precizat că e nevoie de un ”set unic și simplu de reguli” care să se aplice fără întreruperi în întreaga Uniune, astfel încât companiile să poată opera mult mai ușor între statele membre.
”Punctul numărul unu este crearea unui mediu de reglementare favorabil și predictibil. Acesta este motivul pentru care avem nevoie de o abordare nouă. În curând vom prezenta al 28-lea regim. Scopul final este de a crea o nouă structură de companie cu adevărat europeană. O numim EU Inc. Avem nevoie de un set unic și simplu de reguli care să se aplice fără întreruperi în întreaga noastră Uniune, astfel încât companiile să poată opera mult mai ușor între statele membre. Antreprenorii noștri vor putea înregistra o companie în orice stat membru în termen de 48 de ore, complet online. Vor beneficia de același regim de capital în întreaga UE. În cele din urmă, avem nevoie de un sistem în care companiile să poată desfășura afaceri și să atragă finanțare fără bariere în toată Europa, la fel de ușor ca pe piețele uniforme, cum sunt cele din SUA sau China. Dacă facem acest lucru corect, și dacă ne mișcăm suficient de repede, acest lucru nu va ajuta doar companiile UE să crească, ci va atrage și investiții din întreaga lume”, a explicat Ursula von der Leyen.
Ea a constinuat: ”Construim acum Uniunea Economiilor și Investițiilor. Avem nevoie de o piață de capital de scară largă, profundă și lichidă, care să atragă o gamă largă de investitori. Aceasta va permite companiilor să găsească finanțarea de care au nevoie, inclusiv prin capital propriu, la un cost mai redus aici, în Europa”.
Șefa Comisiei Europene a afirmat că o altă prioritate o reprezintă construirea unei piețe energetice interconectate și accesibile.
”Energia este un punct critic, atât pentru companii, cât și pentru gospodării. Uitați-vă doar la dispersia prețurilor între hub-urile de energie electrica din Europa. Europa are nevoie de un plan energetic care să unească toate componentele. Acesta este Planul nostru de Acțiune pentru Energie Accesibilă. Investim masiv în securitatea și independența energetică. Pentru a reduce prețurile și a tăia dependențele”, a subliniat ea.
Ea a adăugat: ”Fie că este vorba despre comerț sau afaceri, capital sau energie – Europa are nevoie de o mentalitate a urgenței. Punctul nostru de plecare este bun. Suntem gazda unor campioni globali în domenii care variază de la energia eoliană la bateriile de generație următoare. De la industria aerospațială la mașinile industriale esențiale pentru fabricarea cipurilor sau a armelor avansate. Companiile noastre adoptă inteligența artificială în același ritm ca omologii lor din SUA. Europa este în cursa pentru tehnologiile-cheie ale viitorului. Dar, pe măsură ce competiția globală devine necruțătoare, trebuie să dăm dovadă de o ambiție reală – în special în sectoarele vitale pentru independența noastră.”
Ucraina intră în mai puțin de o lună în al patrulea an de război. Șefa Comsiei Europene a menționat că UE oferă un împrumut de 90 de miliarde de euro Ucrainei pentru anii 2026 și 2027, dar și că blocul comunitar își rezervă drepturile de a folosi activele rusești înghețate.
”După patru ani, Rusia nu dă niciun semn de încetinire. Niciun semn de remușcare. Niciun semn de dorință de pace. Dimpotrivă. Rusia își intensifică atacurile. Ucide civili în fiecare zi. Chiar săptămâna trecută, bombardarea infrastructurii energetice a Ucrainei a lăsat milioane de oameni confruntați cu întunericul, frigul și lipsa apei. Acest lucru trebuie să înceteze. Cu toții ne dorim pace pentru Ucraina. Recunoaștem rolul președintelui Trump în impulsionarea procesului de pace și vom colabora îndeaproape cu Statele Unite. Ucraina trebuie să se afle într-o poziție de forță. De aceea am decis să oferim Ucrainei un împrumut de 90 de miliarde de euro pentru anii 2026 și 2027. (…) În paralel, am decis să imobilizăm permanent activele rusești și că ne rezervăm dreptul de a le utiliza. Acest lucru ar trebui să servească drept un avertisment clar pentru Rusia. Și un mesaj pentru lume: Europa va fi întotdeauna alături de Ucraina. Până când va exista o pace justă și durabilă.”
Șefa Comisiei Europene a vorbit și despre Groenlanda. Ea a declarat că Europa este pe deplin angajată pentru securitatea regiunii arctice și împărtășește obiectivele Statelor Unite în această privință.
”De exemplu, Finlanda – unul dintre cei mai noi membri NATO, vinde primele sale spărgătoare de gheață către SUA. Acest lucru arată că avem această capacitate chiar aici, în gheață, ca să spunem așa. Că membrii noștri nordici din NATO dispun deja de forțe pregătite pentru Arctica. Și, mai presus de toate, că securitatea arctică poate fi realizată doar împreună. De aceea, tarifele suplimentare propuse sunt o greșeală, mai ales între aliați de lungă durată. UE și SUA au convenit asupra unui acord comercial în luna iulie a anului trecut. Iar în politică, ca și în afaceri un acord este un acord. Iar atunci când prietenii își strâng mâna, acest lucru trebuie să însemne ceva”, a subliniat președinta CE.
Ursula von der Leyen a menționat că răspunsul Europei va fi neclintit, unit și proporțional.
”De aceea lucrăm la un pachet de măsuri pentru sprijinirea securității arctice. Primul principiu: solidaritate deplină cu Groenlanda și Regatul Danemarcei. Suveranitatea și integritatea teritoriului lor nu sunt negociabile. În al doilea rând, lucrăm la o creștere masivă a investițiilor europene în Groenlanda. (…) În al treilea rând, vom colabora cu Statele Unite și cu toți partenerii pentru securitatea arctică extinsă. Acest lucru este în mod clar în interesul nostru comun și ne vom intensifica investițiile. (…) În al patrulea rând, și în același spirit, trebuie să colaborăm cu toți partenerii noștri regionali pentru a consolida securitatea noastră comună. De aceea vom analiza modalitățile de a consolida parteneriatele noastre de securitate cu parteneri precum Regatul Unit, Canada, Norvegia, Islanda și alții.”
Șefa Comisiei a anunțat că Europa își pregătește propria strategie de securitate, care va fi publicată mai târziu în acest an. ”Ca parte a acestui demers, ne actualizăm strategia arctică. Iar în centrul acesteia va sta principiul fundamental: popoarele suverane sunt cele care trebuie să își decidă propriul viitor”, a subliniat ea.
”Europa trebuie să își accelereze eforturile pentru independență, de la securitate la economie, de la apărare la democrație. Ideea este că lumea s-a schimbat permanent. Trebuie să ne schimbăm odată cu ea”, a conchis șefa Comisiei Europene.
A început a 56-a ediție a Forumului Economic Mondial din stațiunea elvețiană Davos. Tema de anul acesta este „Un spirit al dialogului”, însă forumul se desfășoară într-un moment de tensiune al relațiilor transatlantice, după escaladarea divergențelor privind Groenlanda între Statele Unite și aliații săi europeni.
La Forumul Mondial de la Davos și-au anunțat prezența aproximativ 3.000 de participanți din peste 130 de țări, printre care 65 de șefi de stat și de guvern și 850 de manageri ai celor mai mari companii din lume, inclusiv titanii tehnologiei.
Participanții vor discuta, în peste 200 de sesiuni, teme precum: cooperarea într-o lume a conflictelor, creșterea economică, investițiile în oameni, inovația și prosperitatea. Reuniunile anuale ale Forumului Mondial au început în 1971 la Davos, un oraș-stațiune cu 10.000 de locuitori din estul Elveției, în Alpi.
Urmărește-ne pe Google News
