Uniunea Naţională a Judecătorilor transmite clarificări esenţiale, menite să contribuie la o informare corectă, echilibrată şi responsabilă

În contextul dezbaterilor publice generate de documentarul realizat de Recorder cu privire la funcţionarea sistemului judiciar şi al evenimentelor publice ce au urmat, Uniunea Naţională a Judecătorilor din România (UNJR), Asociaţia Magistraţilor din România (AMR) şi Asociaţia Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului (AJADO) consideră că se impun câteva clarificări esenţiale, menite să contribuie la o informare corectă, echilibrată şi responsabilă a opiniei publice.

1. Rolul judecătorilor în statul de drept şi obligaţia de a semnala disfuncţionalităţile sistemului

Judecătorii, în virtutea statutului lor constituţional şi a responsabilităţii faţă de actul de justiţie, nu au doar dreptul, ci şi obligaţia de a expune public problemele reale ale sistemului judiciar atunci când acestea afectează independenţa justiţiei, buna administrare a cauzelor sau drepturile fundamentale ale cetăţenilor. Această expunere trebuie realizată prin mijloacele legale aflate la îndemână – opinii profesionale, rapoarte, sesizări instituţionale sau luări de poziţie publică – şi reprezintă o expresie a loialităţii faţă de statul de drept, nu o abatere de la acesta.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în cauza Baka v.Ungaria, a arătat: “Nu numai că era dreptul său, ci şi obligaţia sa să îşi exprime opinia cu privire la reformele legislative susceptibile să aibă un impact asupra sistemului judiciar şi asupra independenţei acestuia.

Reclamantul şi-a exprimat punctele de vedere şi criticile cu privire la chestiuni de interes public, iar declaraţiile sale nu au depăşit cadrul unei simple critici formulate dintr-o perspectivă strict profesională. În consecinţă, poziţia şi declaraţiile sale reclamau un grad ridicat de protecţie a libertăţii sale de exprimare şi un control strict al oricărei ingerinţe, cu acordarea, în mod corespunzător, a unei marje de apreciere restrânse autorităţilor naţionale.”

Ca atare, opiniile şi criticile punctuale şi verificabile aduse de magistraţi modului în care sistemul de justiţie funcţionează, mai ales atunci când vizează aspecte de natură a pune în pericol independenţa judecătorilor, nu pot atrage răspunderea disciplinară pentru încălcarea obligaţiei de rezervă. Deci, aspectele concrete (care exclud formulările cu caracter de generalitate) şi argumentate (care exclud simplele afirmaţii, fără nicio motivare punctuală), prezentate în spaţiul public, cu privire la disfuncţionalităţi ale justiţiei trebuie analizate şi verificate cu maximă atenţie, în mod obiectiv, echilibrat şi lipsit de prejudecăţi, pentru ca aceste disfuncţionalităţi să poată fi corectate, dar şi pentru a se evita concluzii simplificate sau eronate asupra unei realităţi juridice complexe.

2. Efectuarea de verificări substanţiale de către Inspecţia Judiciară

Asociaţiile semnatare salută decizia Secţiei pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii de a sesiza Inspecţia Judiciară pentru a demara verificări ca urmare a aspectelor prezentate în materialul “Recorder”[https://www.csm1909.ro/PageDetails.aspx?PageId=299&FolderId=12468&FolderTitle=INFORMARE%20DE%20PRES%C4%82-(2025-12-12)].

Considerăm, însă, esenţial ca aceste verificări să fie efectuate cu maximă obiectivitate, cu respectarea principiilor legalităţii şi imparţialităţii şi să vizeze fondul real al problemelor semnalate, nu doar aspecte formale. Solicităm, prin urmare, ca acest demers să constituie un control de substanţă, capabil să clarifice situaţiile prezentate şi să înlăture orice suspiciuni, cu asigurarea unei transparenţe totale a rezultatelor, în limitele legii, astfel încât opinia publică să fie informată corect şi complet.

3. Clarificarea problemei competenţei procurorilor de a ancheta judecători

Modul în care reportajul prezintă istoricul modificărilor legislative privind competenţa de anchetare a judecătorilor şi procurorilor este profund subiectiv, vădit tendenţios şi cu scopul evident de a produce suficientă emoţie pentru a readuce legislativ competenţa DNA în materie. Modificarea acestei competenţe a fost, însă, determinată de faptul că, în perioada în care DNA ancheta judecătorii, s-a folosit acest instrument ca o veritabilă armă de presiune împotriva lor, în special a celor ce deţineau funcţii importante sau judecau cauze de competenţa DNA.

Instituirea unei competenţe speciale de anchetare a judecătorilor şi procurorilor nu a apărut ca “un cadou făcut de politicieni magistraţilor”, cum se afirmă în materialul Recorder, ci ca un imperativ faţă de anchetele penale abuzive ale DNA. În acest sens, au fost făcute publice date concrete privind presiunile asupra judecătorilor, materializate prin:

– anchete ce au vizat exclusiv soluţiile pronunţate de judecători: de exemplu, prin Încheierea 231/2016 a ICCJ s-a reţinut că: “Martorul xx, judecător, care a făcut parte din compunerea completului ce a soluţionat, împreună cu inculpatele xx si xx, contestaţiile în anulare formulate în dosarul 4672/111/2010 al Tribunalului Bihor, a fost audiat la datele de 27.09.2013 şi 11.03.2014. Declaraţiile martorului relevă că obiectul audierii l-a constituit modalitatea în care judecătorii din compunerea completului au hotărât asupra soluţiei.”

– încălcarea în cadrul investigaţiilor a secretului deliberării; cu privire la o asemenea încălcare a legii, într-o decizie de achitare a 4 judecătorilor de la ICCJ s-a subliniat: “Cenzurarea unei hotărâri judecătoreşti pe calea unei anchete penale desfăşurate împotriva judecătorului reprezintă o încălcare a principiului independenţei judecătoreşti. Ceea ce trebuie precizat este ca hotărârea judecătorească, în sine, nu poate constitui temei al angajării răspunderii penale. Legalitatea si temeinicia soluţiilor pronunţate de judecători nu pot fi analizate în cadrul unei cercetări penale”;

– dosare penale deschise de procurorii DNA cu scopul vădit şi declarat de intimidare şi de a “băga frica” în judecători, cu obiectivul pronunţării de soluţii favorabile DNA (https://www.gandul.info/stiri/parchetul-general-urmarire-penala-in-rem-inregistrare-procurori-dna-oradea-17812697);

– multiple anchete lipsite de profesionalism, finalizate prin clasări sau achitări, dar care, în mod grav, au condus la suspendarea din funcţie, pentru perioade lungi de timp, a judecătorilor şi procurorilor vizaţi, inclusiv de la nivel înalt: Procuror General, judecător CCR, membrii CSM, judecători şi procurori de la ICCJ şi de la curţile de apel, cu funcţii de conducere (https://adevarul.ro/news/eveniment/curtea-suprema-admis-cererea-procurorului-general-tiberiu-nitu-anuntat-acuzatiile-fost-acuzat-nu-existat-1_5bb38ab8df52022f7516268d/index.html; https://evz.ro/florica-roman-dna-oradea.html; http://www.ziare.com/toni-grebla/dna/toni-grebla-dupa-ce-a-fost-achitat-voi-face-tot-ce-depinde-de-mine-pentru-ca-in-tara-mea-sa-nu-mai-existe-astfel-de-tragedii-1567148; https://www.stiripesurse.ro/lovitura-pentru-dna-achitare-in-dosarul-in-care-procurorii-cereau-inchisoare-pentru-fo-ti-judecatori-iccj_1263078.html; https://www.hotnews.ro/stiri-esential-22775319-procurorii-tudose-mih-repu-func-dup-fost-achita-dosarul-lui-ghi.htm).
Toate aceste aspecte, precum şi altele, extrem de grave, au fost consemnate oficial în raportul Inspecţiei Judiciare din 2019, validat prin Hotărârea nr. 225/2019 a Consiliului Superior al Magistraturii. Astfel, de exemplu, în dosarele DNA “au fost vizaţi 1962 judecători (351 în materie penală si 1590 în materie civilă – între care un membru al Curţii Constituţionale, 13 judecători membri/foşti membri ai CSM şi 16 inspectori judiciari)”, ceea ce, coroborat cu durata excesivă a anchetelor (de pildă, un dosar deschis din oficiu unui judecător ICCJ a fost ţinut în nelucrare 5 ani) demonstrează că anchetarea judecătorilor şi a procurorilor de către DNA a devenit un mijloc vădit de presiune asupra acestora.

Toate aceste abuzuri şi disfuncţionalităţi consemnate în raportul Inspecţiei Judiciare au constituit ameninţări grave la adresa independenţei justiţiei, pentru corectarea cărora a fost necesară modificarea legislativă, prezentată tendenţios în materialul Recorder.

4. Folosirea materialului Recorder pentru generarea unei emoţii colective, direcţionate spre agenda partidelor politice
UNJR, AMR şi AJADO atrag atenţia asupra faptul că dezbaterile legitime cu privire la probleme punctuale din sistem au fost denaturate în scopuri vădit politice, sub pretextul generalizat, absolut inadmisibil al unei aşa-numite “justiţii capturate”. În documentarul Recorder sunt prezentate sesizări privind schimbări ale unor complete de judecată în dosare penale cu impact mediatic, arătându-se că s-au făcut cu scopul prescrierii în final a răspunderii penale a celor acuzaţi.

Pe de o parte, aceste aspecte privesc doar dosare penale, şi doar de corupţie – ce reprezintă, aşa cum am subliniat de nenumărate ori, o parte mică din totalul milioanelor de cauze aflate pe rolul instanţelor de judecată, cu impact asupra drepturilor fundamentale ale omului şi, în consecinţă, asupra societăţii. Pe de altă parte, întreg materialul se referă la o singură instanţă din ţară, din cele 243 de instanţe de fond şi control judiciar care există în România.

În consecinţă, este lipsit de temei, revoltător şi extrem de periculos ca anumite probleme semnalate, ce sunt în curs de verificare, să fie instrumentalizate într-un mod vădit manipulator, care să conducă la concluzia că justiţia este “capturată”, ca pretext pentru modificarea, din nou, a legilor justiţiei în sensul dorit de anumite partide politice.

5. Publicarea materialului Recorder cu o zi înainte de data fixată pentru pronunţarea Curţii Constituţionale asupra proiectului de lege privind pensiile de serviciu ale judecătorilor şi procurorilor

UNJR, AMR, AJADO şi APR au condamnat public, în mod repetat, pe parcursul acestui an, continuarea iresponsabilă a campaniei publice de decredibilizare a puterii judecătoreşti, subliniind că scopul final al acesteia este slăbirea magistraturii până în punctul în care puterea judecătorească nu va mai avea independenţa şi forţa necesară pentru a-şi îndeplini rolul constituţional, de garantare a egalităţii în faţa legii şi a dreptului la un proces echitabil.

În 30.07.2025 am subliniat că o asemenea campanie conduce la destabilizarea violentă şi ireversibilă a puterii judecătoreşti, linşajul public conducând la o segregare a societăţii civile, distrugând sistematic şi conştient încrederea în deciziile instanţelor judecătoreşti. În 14 octombrie 2025 am publicat Rezoluţia Asociaţiei Europene a Judecătorilor cu privire la campania defăimătoare împotriva magistraţilor, adoptată în unanimitate, în care s-au subliniat o serie de aspecte esenţiale, printre care: “Sistemul judiciar trebuie să scoată în evidenţă că declaraţiile critice dezechilibrate şi intimidările din partea politicienilor şi a altor persoane constituie o problemă gravă şi reprezintă un atac la adresa Constituţiei unui stat democratic, precum şi la adresa legitimităţii unei alte puteri în stat şi a încrederii în aceasta. Un astfel de comportament încalcă, de asemenea, standardele internaţionale. Judecătorii şi procurorii, şi în special asociaţiile magistraţilor, au datoria de a acţiona în favoarea independenţei puterii judecătoreşti, a ordinii constituţionale şi a restabilirii democraţiei, atât la nivel naţional, cât şi internaţional (…). Prin urmare, Asociaţia Europeană a Judecătorilor (EAJ) solicită tuturor autorităţilor române competente: să îşi îndeplinească propriile responsabilităţi şi să pună capăt atacurilor şi campaniilor împotriva judecătorilor şi procurorilor”. În 10.11.2025 am demonstrat cum atacurile de la vârful Statului Român lovesc în independenţa justiţiei şi, în consecinţă, în actul de justiţie, cu atât mai mult cu cât aceste atacuri nu doar că nu au încetat, dar au atins apogeul virulenţei, al discriminării degradante şi al josniciei.

În acest climat, modul în care a fost instrumentat materialul Recorder, dincolo de problemele semnalate (a căror verificare am salutat-o), pare a se înscrie într-o campanie de denigrare a puterii judecătoreşti ce durează de aproape un an. Discursul public promovat în acest interval de timp a fost alimentat şi direcţionat de o parte a puterii politice care invocă, din nou, necesitatea “reformării justiţiei”. Însă, după nenumărate reforme succesive, adesea incoerente şi contradictorii, sistemul judiciar se află astăzi într-o stare de vulnerabilitate accentuată, ce nu se doreşte a fi corectată, ci exploatată.

Concluzie

Asociaţiile semnatare susţin, cum au făcut-o deseori, libertatea de exprimare a fiecărui judecător şi procuror, dreptul de a fi protejaţi împotriva oricăror presiuni sau acţiuni determinate de poziţiile lor critice asupra sistemului judiciar ori de devoalarea unor abuzuri. Am făcut noi înşine acest lucru, la nivel asociativ sau individual, ori de câte ori am considerat că independenţa justiţiei este încălcată, periclitată sau ameninţată. Însă, orice dezbatere privind justiţia trebuie purtată cu onestitate, obiectivitate, cu respect faţă de faptele verificate concret şi cu asumarea întregului context istoric şi juridic, într-un climat lipsit de inflamări ideologice sau politice.

O nouă reformă iniţiată într-un context exacerbat, dominat de emoţii, presiune mediatică şi polarizare, nu va conduce la întărirea statului de drept, ci, dimpotrivă, riscă să ducă la confiscarea temei justiţiei în scopuri politice sau în interesul altor grupuri de putere, cu efecte grave asupra independenţei justiţiei.

UNJR, AMR, AJADO denunţă orice tentativă de instrumentalizare a acestei teme ce riscă să slăbească şi mai mult un sistem deja afectat de reforme nesfârşite şi nu va accepta confiscarea problemelor justiţiei de către partide politice ce doresc folosirea sistemului judiciar ca armă în disputele politice pentru putere.

AMR, prin preşedinte,
jud. dr. Andreea Ciucă

UNJR, prin preşedinte,
jud. Dana Gîrbovan

AJADO, prin preşedinte,
jud. Florica Roman