Unele comune din România sunt mai bogate decât orașele mari

Unele comune din România au ajuns mai bogate decât unele orașe mari. De exemplu, Chiajna din Ilfov, Florești din Cluj sau Giroc din Timiș. Au venituri proprii mai consistente decât reședința județului Teleorman sau orașe turistice celebre, cum sunt Bușteni sau Predeal. Specialiștii în administrație publică atrag atenţia că situaţia nu este tocmai roz: în multe dintre aceste localităţi bogate, infrastructura este precară, iar serviciile medicale sau educația sunt slab dezvoltate.

Chiajna (Ilfov), Florești (Cluj), Ghiroda (Timiș), Ștefănești (Ilfov), Miroslava (Iași), Giroc (Timiș) sau Ariceștii Rahtivani (Prahova) sunt comune care au venituri proprii mai mari decât unele orașe la fel de cunoscute. De exemplu, Bușteni și Predeal, sau Alexandria care este reședința județului Teleorman.

Diferențele bugetare sunt semnificative. Orașul Hunedoara, deși are în jur de 50.000 de locuitori, cu aproape 7 mii mai mulți decât comuna Chiajna (43.000), în 2022 a avut venituri proprii de 82 de milioane de lei, cu 10 milioane de lei mai puțin.

Comunele bogate se evidențiază și din punct de vedere demografic. Numărul de nașteri din Florești, suburbie a Clujului, cu câteva zeci de mii de locuitori, a fost anul trecut egal cu numărul nașterilor din Brăila, oraș cu sute de mii de locuitori. Dacă acest trend continuă, peste câțiva ani cele două localități vor ajunge la aceeași populație, deși în 1992 de exemplu, Brăila avea de 39 de ori mai mulți locuitori.

Înflorirea acestor comune au și aspecte mai puțin plăcute: lipsesc infrastructura, iar serviciile medicale și nivelul educației nu au ținut pasul cu creșterea populației.

Dragoș Dincă, profesor universitar Administraţie Publică, SNSPA: Activitățile economice, pentru că terenurile sunt mai ieftine, se localizează în aceste localități mici, în comune în general. Numai că aceste comune nu reușesc să țină pasul cu dezvoltarea infrastructurii pe ceea ce înseamnă dezvoltare edilitară și afaceri.

Bogdan Voicu, sociolog, Institul de Cercetare a Calităţii Vieţii, Academia Română: Localitățile mici care se dezvoltă masiv nu au de regulă liceu, iar elevii de acolo consumă servicii educaționale și medicale din orașul mare lângă care se află. Asta creează o problemă de contribuție la crearea bunului public și pune o întrebare legitimă de dezvoltare a administrației publice.

Pe ultimele locuri din clasamentul comunelor sunt localități din Mehedinți, Vaslui sau Teleorman, unde media veniturilor lunare ale Primăriei este de circa 40 de lei pe locuitor, de peste 20 de ori mai mică decât în cazul localităților bogate.