Un studiu arată că ChatGPT te poate ajuta să înveți mai repede. Însă există un „dar”

Chatboții AI pot acționa ca o „cârjă cognitivă” care reduce capacitatea noastră de a reține informații, sugerează un nou studiu, citat de Science Alert.

Cercetarea a fost realizată de expertul în inteligență artificială André Barcaui de la Universitatea Federală din Rio de Janeiro, care a desfășurat un experiment cu 120 de studenți. Jumătate dintre ei au avut voie să folosească ChatGPT pentru a-i ajuta la un proiect despre inteligența artificială, iar cealaltă jumătate, nu.

Într-un test surpriză susținut la 45 de zile după realizarea proiectului, studenții care au folosit ChatGPT au obținut o medie de 5,75 din 10. Cei care au studiat prin metode tradiționale au avut o medie de 6,85 din 10.

Diferența este semnificativă și, deși studiul este relativ mic ca amploare, rezultatele se aliniază cu alte cercetări care arată că utilizarea AI pentru a găsi informații reduce gradul în care le reținem.

„Acest lucru sugerează că utilizarea necontrolată a ChatGPT a afectat retenția pe termen lung, probabil prin reducerea efortului cognitiv necesar pentru formarea unei memorii durabile”, scrie Barcaui.

Deschizi ChatGPT sau un instrument similar și poți obține rapid un rezumat despre aproape orice subiect: ADN, filmele anilor 1950, istoria romană sau cele mai bune exerciții pentru persoanele peste 50 de ani. Informațiile provin din cantități uriașe de date și pot fi uneori inexacte.

În studiu, studenții au avut câteva săptămâni să învețe despre AI, după care au trebuit să susțină o prezentare de 10 minute. Jumătate dintre ei au putut folosi ChatGPT pentru căutare, structurare și explicare, iar ceilalți au folosit doar metode clasice.

Cele două grupuri au fost echilibrate și în funcție de experiența anterioară cu AI. Peste jumătate dintre participanți se considerau utilizatori frecvenți.

Pe lângă scorurile mai mari (cu aproximativ 11%), rezultatele celor care au învățat tradițional au fost mai concentrate în zona notelor mari. În schimb, rezultatele celor care au folosit ChatGPT au fost mai dispersate.

Totuși, învățarea a fost mai rapidă cu AI: grupul ChatGPT a petrecut în medie 3,2 ore, față de 5,8 ore pentru ceilalți.

Conceptul de „externalizare cognitivă” (folosirea unor instrumente externe pentru a ne ajuta creierul) nu este nou – înainte era vorba de calculatoare sau manuale.

În 2011, o echipă condusă de psihologul Betsy Sparrow de la Universitatea Columbia a descris fenomenul numit ulterior „amnezie digitală” – efectul motoarelor de căutare precum Google asupra memoriei noastre.

Acum, când asistenții AI pot prelua o mare parte din efortul mental, studiile sugerează că aceștia ne pot schimba modul de a gândi, percepe, concentra și memora. Nu neapărat în bine.

„Rezultatele sunt în acord cu teoria externalizării cognitive și principiul ‘dificultăților benefice’: deși AI poate ușura învățarea inițială, pare să submineze procesele necesare pentru o învățare solidă”, explică Barcaui.

Mai multe studii sugerează că utilizarea aplicațiilor precum ChatGPT poate priva creierul de „antrenamentul” de care are nevoie, cu consecințe reale.

Nici măcar nu sunt luate în calcul costurile asupra resurselor naturale sau erorile frecvente ale AI.

Totuși, Barcaui este optimist în privința potențialului AI ca instrument educațional, dar subliniază că trebuie folosit cu atenție. În acest experiment, ChatGPT a avut un impact negativ atât asupra înțelegerii, cât și asupra reamintirii informațiilor.

„Strategiile de predare din viitor ar trebui să valorifice avantajele AI fără a sacrifica implicarea cognitivă și efortul necesar pentru o învățare durabilă”, concluzionează el.

„În era AI, principiile fundamentale ale învățării umane nu sunt depășite – dimpotrivă, sunt mai importante ca niciodată”.

Studiul a fost publicat în revista Social Sciences & Humanities Open.