Un britanic închis pe nedrept timp de 38 de ani povestește cum l-a convins poliția să mărturisească o crimă pe care nu a comis-o

Un britanic închis pe nedrept timp de 38 de ani susține că a fost bătut și intimidat de polițiști pentru a mărturisi o crimă pe care nu a comis-o. Peter Sullivan, eliberat în urma unor noi teste ADN, cere acum scuze oficiale din partea poliției din Merseyside, care admite doar că a avut loc „o gravă eroare judiciară”.

Victimă a unei erori judiciare de 38 de ani, bărbatul a făcut declarațiile în primul său interviu de la eliberare.

Peter Sullivan a declarat pentru BBC că el crede că i s-a „înscenat” în 1986 uciderea lui Diane Sindall, care a fost atacată și bătută până la moarte în timpul unui atac sexual în Birkenhead, Wirral.

Condamnarea lui a fost anulată de Curtea de Apel în mai, după ce au fost efectuate noi teste ADN.

Bărbatul vrea acum scuze din partea Poliției Merseyside. Dar poliția, deși „regretă” faptul că a avut loc „o gravă eroare judiciară”, susține în continuare că ofițerii săi au acționat în conformitate cu legea la acea vreme.

Anterior, poliția a spus că s-a autosesizat către organismul de supraveghere Independent Office for Police Conduct pentru a doua oară pe baza comentariilor lui Sullivan – după ce a făcut-o inițial în mai, în urma deciziei de apel.

Sullivan, care are acum 68 de ani, spune că vrea o explicație pentru motivul pentru care detectivii „m-au ales pe mine”.

„Nu îi pot ierta pentru ce mi-au făcut, pentru că asta va rămâne acolo pentru tot restul vieții mele”, a spus el, adăugând că „a pierdut totul” de când a mers la închisoare.

„Trebuie să duc povara asta până când voi primi o scuză.”

Timp de decenii, Sullivan și familia lui au fost bântuiți de porecle din presa tabloidă, inclusiv „Fiara din Birkenhead”, „Spintecătorul din Mersey” și „Omul-lup”.

„Numele acelea vor rămâne mereu cu mine pentru că nu am fost niciodată așa ceva”, a spus el. Sullivan a mai spus că, în ciuda unor momente de aproape disperare, a fost întotdeauna susținut de părinții lui, care au murit cu ani înainte ca el să își poată arăta nevinovăția.

„Mama s-a întors spre mine înainte să moară și a spus: ‘Vreau să continui să lupți în acest caz pentru că nu ai făcut nimic rău’.”

În unul dintre multele momente dureroase din timpul petrecut în spatele gratiilor, lui Sullivan i s-a refuzat permisiunea de a participa la înmormântarea mamei sale în 2013, deoarece aceasta a fost înmormântată în același cimitir în care este înmormântată și victima, Diane Sindall.

Cum a început coșmarul

Calvarul bărbatului a început după ce trupul florăresei de 21 de ani Diane Sindall a fost găsit cu răni îngrozitoare pe o alee de lângă Borough Road, Birkenhead, la 2 august 1986.

Două săptămâni mai târziu, hainele ei parțial arse au fost găsite pe Bidston Hill, o zonă împădurită la aproximativ o oră de mers pe jos.

După difuzarea unui apel în emisiunea BBC Crimewatch, martori s-au prezentat susținând că l-au văzut pe Sullivan într-un pub lângă scena crimei în acea noapte, în timp ce alții au raportat că au văzut un bărbat care îi semăna în apropiere de Bidston Hill în ziua următoare.

A fost arestat sub suspiciunea de crimă la 23 septembrie 1986 și a fost intervievat de 22 de ori în următoarele patru săptămâni.

În primele șapte interogatorii ale poliției, i s-a refuzat consultanța juridică și spune că experiența a fost „deosebit de înspăimântătoare”.

„Ei îmi puneau chestii în minte, apoi mă trimiteau înapoi în celulă, apoi mă întorceam și spuneam ce voiau ei, fără să-mi dau seama ce făceam atunci”, a spus el.

În acea perioadă, Sullivan a susținut că a fost bătut în celula sa de două ori de către ofițeri de poliție. „Au aruncat o pătură peste mine și mă loveau peste pătură cu bastoanele ca să încerce să mă facă să cooperez cu ei”, a spus el. „Mă durea foarte tare, mă loveau zdravăn.”

Sullivan a mai susținut că i s-a spus că, dacă nu mărturisește, va fi acuzat de „alte 35 de violuri”, și că i s-au refuzat mâncarea și somnul.

Nu i s-a oferit posibilitatea de a fi asistat pentru a înțelege interogatoriul, deși registrele poliției menționau că avea dificultăți de învățare.

Întrebat de ce ar mărturisi o crimă pe care nu a comis-o, Sullivan a spus: „Tot ce pot să spun e că intimidarea m-a forțat să ridic mâinile, pentru că nu am mai putut suporta.”

Documentele Curții de Apel confirmă că prima dată când a „mărturisit” nu a fost înregistrat și nu era prezent niciun avocat. Alte interogatorii ale poliției au fost înregistrate.

Într-o declarație pentru BBC, Poliția Merseyside a spus că anterior nu avea cunoștință de acuzațiile privind bătăile sau amenințările cu alte acuzații și că în registrele din acea perioadă nu existau detalii despre acestea.

Poliția a acceptat că inițial consultanța juridică a fost refuzată pentru declarații, adăugând că ofițerii se temeau să dezvăluie unele părți ale investigației unui avocat, în caz că ar fi fost distruse probe. De asemenea, au spus că lui Sullivan i s-a spus că nu trebuie să le vorbească ofițerilor decât dacă dorea.

Sarah Myatt, avocata lui Sullivan de mai bine de 20 de ani, i-a stat alături când a vorbit cu BBC.

„Cred că, din ce mi-a spus, pur și simplu a ajuns la punctul în care a cedat”, a spus ea.

Sullivan a spus că, în timpul unui interviu, i s-a cerut să marcheze pe o hartă locul unde a lăsat hainele pe Bidston Hill. Când a arătat un loc greșit, el susține că un detectiv i-ar fi răspuns: „Hai, Peter, știi mai bine de atât”, înainte de a-i sugera locul „corect”.

Myatt a spus că, pe hărțile Bidston Hill, Sullivan a scris mai târziu „toate acestea sunt minciuni”. „Cred că este destul de grăitor”, a conchis ea.

Poliția Merseyside a spus că hărțile și transcrierile, pe care BBC nu le-a văzut, au fost depuse în instanță. A adăugat că ofițerii de interogare „încercau să înțeleagă validitatea declarațiilor lui”.

Acest caz, care a avut loc înainte ca testarea ADN să fie disponibilă pe scară largă, a fost suficient pentru a convinge un juriu la Liverpool Crown Court – iar la 5 noiembrie 1987 a trecut de la un „hoț mărunt” autodeclarat la un ucigaș condamnat.

Amintindu-și verdictul de vinovăție, Sullivan a declarat: „Sora mea a leșinat în sala de judecată și în clipa următoare, asta a fost. Am fost dus jos din sala de judecată și pur și simplu am stat în acea celulă și am plâns în hohote pentru crima pe care nu o făcusem. Știam de atunci că acesta va fi un caz al naibii de greu de luptat pentru a încerca să ies din situația asta.”

Sentința lui prevedea un termen minim de 16 ani înainte de a fi eligibil să solicite eliberarea condiționată – dar Sullivan și-a menținut nevinovăția, reducându-și șansele de eliberare.

Închisoarea a fost deosebit de dificilă pentru cineva considerat un criminal sălbatic și un infractor sexual. „Am fost bătut în închisori din cauza crimei pentru care eram închis”, a spus el.

Totuși, a spus că raportarea unei astfel de violențe nu era o opțiune deoarece „atunci ești turnător și asta înseamnă că o să fie mult mai rău”.

„Te duci acasă”

Sfârșitul coșmarului lui a început în 2023, când Criminal Cases Review Commission – organismul creat pentru a verifica erorile judiciare – a dispus testări noi ale probelor de spermă găsite pe corpul domnișoarei Sindall în 1986.

Serviciul Procuraturii Coroanei (CPS) a decis să nu conteste rezultatele ADN înainte de un nou apel – deschizând calea pentru eliberarea lui Sullivan.

În mai 2025, când s-a pronunțat hotărârea de apel, Sullivan asculta prin videoconferință din HMP Wakefield, stând lângă ofițerul său de probațiune.

„Când s-au întors cu verdictul că dosarul meu a fost anulat, [ofițerul de probațiune] a izbucnit în lacrimi prima”, a spus el. „S-a întors și a spus: ‘Peter, te duci acasă’… „În clipa următoare, bang, au început să-mi curgă lacrimile și asta a fost, am zis ‘da, s-a făcut dreptate’.”

Arestat când Margaret Thatcher era prim-ministru

Lumea de afară a fost un loc derutant pentru un om care a intrat în custodie când Margaret Thatcher era prim-ministru și internetul era necunoscut.

„Mă uitam la mașinile care treceau și nu am văzut în viața mea atâtea mașini diferite pe acel drum. „Era înspăimântător doar să le văd, toate schimbate și totul”, spune el despre momentul când a ieșit afară, după atâta timp.

De la eliberare, uneori s-a trezit stând în dormitor așteptând ca un ofițer de închisoare să facă apelul – un obicei greu de abandonat după aproape 40 de ani.

Sullivan spune că îi pare „foarte rău” pentru familia Dianei Sindall, care, a spus el, sunt „la început” în lupta lor pentru dreptate.

„Am trecut prin aceeași durere, fiind în închisoare, pentru că am fost luat de lângă familia mea și eu pentru ceva ce nu am făcut”, spune el.

Poliția Merseyside a transmis că, din cauza „schimbărilor substanțiale” în lege și în practicile de investigație din 1986, ar exista „puține beneficii” într-o analiză formală a modului în care cazul a fost investigat. De asemenea, a mai transmis că „nu a fost identificată nicio abatere” la momentul primei sesizări către IOPC în mai, dar a confirmat că va cere organismului să analizeze din nou cazul după interviul lui Sullivan.

Serviciul Procuraturii Coroanei a spus că, deși Curtea de Apel a acceptat noile testări ADN, alte motive de apel au fost respinse. Nick Price, directorul său de servicii juridice, a declarat: „Cazul procuraturii a fost construit pe baza tuturor probelor disponibile la acea vreme.”

Cazul uciderii lui Diane Sindall a fost redeschis, deși nu au fost făcute noi arestări.

Pentru Sullivan, rămâne așteptarea compensației, decisă de guvern la 1,3 milioane de lire sterline pentru condamnări pe nedrept.

„Nu există o sumă pe care ai putea-o considera suficientă pentru a compensa pierderea a 38 de ani din viața ta”, a declarat Sarah Myatt, avocata lui Sullivan.