UE se reindustrializează după decenii în care a închis fabrici poluante. Care sunt consecințele

Uniunea Europeană se reindustrializează după decenii în care a închis fabrici poluante. Noile realități geopolitice obligă însă Bruxelles-ul să își regândească strategia economică. Cu ce consecințe, aflăm din rubrica “Europa, printre rânduri”, semnată de Lucian Pîrvoiu.

Comisia Europeană a adoptat legea privind accelerarea industrială va stimula producția, va dezvolta întreprinderile și va crea locuri de muncă în UE, sprijinind în același timp adoptarea de către industrie a unor tehnologii mai curate, pregătite pentru viitor. În conformitate cu recomandările raportului Draghi, documentul introduce conceptul „Fabricat în UE”. Acest lucru va consolida capacitățile de producție europene și va stimula cererea de tehnologii și produse curate fabricate în Europa. Este o declarație curajoasă de independență care bate în special înspre China, dar pune în dificultate și Marea Britanie și Elveția, care nu fac parte din Uniunea Europeană.

CLAUZA DE ASISTENȚĂ RECIPROCĂ

„La matinale europeenne” atrage atenția asupra articolului 42.7, așa numita clauză de apărare reciprocă, invocată ceremonios de Ursula von der Leyen în discursul de la conferința de securitate de la Munchen. Jurnaliștii notează că acesta este un concept golit de sens, un ” Niciunul pentru toți și toți pentru niciunul” mai degrabă decât toți pentru unul și unul pentru toți. Articolul 42.7 este o reminescență a Europei occidentale posbelice, care în contextul de astăzi dă cu virgulă în cazul statelor neutre, precum Austria, Irlanda, Malta, sau Ciprul. Adevărul este că declarațiile de solidaritate nu vor proteja cetățenii și soldații europeni dacă Iranul decide să-i atace.

ȚARA ARDE

Și în tot acest timp, în care țara sau țările noastre ard în tensiuni interne și amenințări geopolitice, ce credeți că fac europarlamentarii. Euractiv dezvălui, în exclusivitate, că cinci membri de top ai parelamentului european discută în secret mărirea kilometrilor care pot fi decontați pentru deplasările lor la Strasbourg de la 720 la 1000 de kilometri la suma de 59 de eurocenți pe kilometru. Înmulțit cu 1000, iese o sumă frumușică, săptămânal! Aceleași surse informează că europarlamentarii își doresc să lucreze și la algoritmul de acordare a celor 359 de euro, atenție, pe zi, pe care orice europarlamentar îi încasează în prezent pentru șase ore petrecute la serviciu.