Ucraina pierde teren pe câmpul de luptă, în timp ce Trump promovează încetarea focului. Priorităţile Kievului şi ajutorul aliaţilor

Întâlnire Volodimir Zelenski - Donald Trump / Profimedia Images
13 ianuarie 2025, 14:51

Cu doar o săptămână înainte ca Donald Trump să se instaleze la Casa Albă, Ucraina se pregătește pentru alegeri dificile în lunile următoare. Trupele sale sunt pe picior de capitulare în fața Rusiei în mai multe puncte ale frontului, nu dispune de soldați experimentați și are îndoieli că ajutorul militar va continua să sosească într-un ritm asemănător celui actual, notează CNN.

La Kiev, guvernul așteaptă și urmărește semnalele de la Moscova și Washington și reiterează aproape zilnic dorința sa pentru o „pace justă”. Orice gând de recuperare a teritoriului confiscat de Rusia este suspendat pe termen nelimitat.

În ciuda pierderilor grele suferite, forțele ruse continuă să avanseze în regiunea Donețk, una dintre cele patru pe care Moscova le-a anexat ilegal și încearcă să le ocupe în totalitate. Câștigurile lor zilnice sunt măsurate în câmpuri și străzi, pe măsură ce se îndreaptă spre centura industrială a regiunii.

Potrivit analiștilor WarMapper, Rusia ocupă puțin peste 18 % din Ucraina, inclusiv Crimeea și zonele Donețk și Lugansk pe care le-a cucerit înainte de 2022. În decembrie, forțele rusești ocupaseră aproximativ 400 de kilometri pătrați.

Unitățile ucrainene sunt mult depășite numeric în est. Un comandant a declarat săptămâna aceasta că grupuri mici de infanterie rusă efectuau atacuri din mai multe direcții simultan, făcând dificilă concentrarea focului pentru forțele ucrainene.

Unitățile rusești se află acum la 5 kilometri de centrul orașului Pokrovsk și au preluat controlul asupra orașului Kurakhove și a unei părți din orașul Toretsk, potrivit înregistrărilor video geolocalizate.

Comandantul unui batalion ucrainean din apropiere de Pokrovsk a declarat că forțele ruse din zonă au intensificat bombardamentele.

Purtătorul de cuvânt militar Viktor Tregubov a declarat pentru televiziunea ucraineană că luptele au continuat în jurul orașului Kurakhove, iar trupele au rezistat la centrala electrică, „astfel încât nu putem spune că trupele ruse au cucerit complet orașul. Dar, desigur, cea mai mare parte a orașului a ajuns o ruină”.

Priorităţile Ucrainei în 2025 şi ajutorul aliaţilor

Obiectivul Kievului este să apere ceea ce mai deține încă.

Ministrul ucrainean al Apărării, Rustem Umerov, a declarat la o întâlnire cu aliații – Grupul de contact pentru apărarea Ucrainei – în Germania, săptămâna trecută, că prioritățile Ucrainei în acest an vor fi stabilizarea liniei frontului și consolidarea capacităților sale de apărare.

În ultimii trei ani, membrii Grupului de contact au alocat Ucrainei peste 126 de miliarde de dolari pentru asistență în domeniul securității. Săptămâna aceasta, în Germania, partenerii au promis ajutoare suplimentare, inclusiv 30 000 de drone în următorul an și mai multe sisteme de apărare aeriană.

Secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, a declarat vineri că coaliția „trebuie să continue să fie alături de Ucraina”.

Despre viitoarea administrație Trump, Austin a spus: „Nu voi specula cu privire la direcția în care ar merge”.

Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a sugerat chiar că viitoarea administrație americană ar putea întrerupe reuniunile Grupului de contact, afirmând că, în acest caz, „va trebui să continue sub o altă formă”.

Negocierile privind încetarea conflictului, puțin probabile acum

„Motivul este simplu. Moscova nu este pregătită pentru niciun compromis. Joacă pentru victorie, nu pentru egalitate”, spune Arkady Moshes, care scrie în 19FortyFive.

„Succesul poate fi obținut pe câmpul de luptă sau la masa negocierilor, dar trebuie să fie incontestabil. În viziunea lui Putin, Ucraina trebuie să fie învinsă, iar Occidentul trebuie să recunoască public înfrângerea Ucrainei – și a sa”, adaugă Moshes.

Potențiale negocieri de pace

Trimisul lui Trump pentru Ucraina, fostul general american Keith Kellogg, a declarat săptămâna trecută că speră să fie capabil să găsească o soluție solidă și durabilă, în termen de 100 de zile. Trump însuși a declarat în timpul campaniei electorale că va pune capăt luptelor în 24 de ore de la preluarea mandatului, dar când a fost întrebat mai recent cât de repede ar putea pune capăt conflictului a spus „Sper să am la dispoziție șase luni. Nu, sper cu mult mai repede de șase luni”.

Nu este clar cum se potrivesc obiectivele neschimbate ale Kremlinului cu planurile viitoarei administrații Trump.

Ryan, bloggerul Futura Doctrina, este de părere că Putin „se va asigura că obiectivul de 100 de zile eșuează, indiferent de situație. El nu are niciun motiv convingător să se așeze la masă acum, crezând că el are impulsul în acest război”.

Priorităţile preşedintelui Zelenski

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a dat puține indicații cu privire la parametrii care ar fi acceptabili pentru Ucraina. El a declarat vineri: „Fără îndoială, vom rămâne fermi și vom obține o pace durabilă pentru poporul și țara noastră”.

Prioritatea sa este să prezinte cauza Ucrainei direct lui Trump. În aceeași zi, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Heorhii Tykhyi, a declarat că Ucraina se pregătește pentru discuții la „cele mai înalte niveluri”.

„Poziția noastră este clară: toată lumea din Ucraina dorește să pună capăt războiului în condiții corecte pentru Ucraina”.

În centrul oricărui acord pentru Kiev s-ar afla garanțiile pe termen scurt că o încetare a focului ar putea fi monitorizată și garanțiile pe termen lung pentru Ucraina care l-ar descuraja pe Putin să folosească o încetare a focului pentru a se regrupa și a relua ostilitățile.

Acestea trebuie să includă „investiții semnificative în forța aeriană, apărarea împotriva rachetelor balistice, o divizie grea complet echipată, conform standardelor NATO”, spun Dickson și Holowinsky. Între timp, aceștia adaugă: „Zelenski trebuie să aibă o viziune strategică pe termen lung, înțelegând că teritoriile pierdute reprezintă în realitate un membru cangrenat care trebuie tăiat pentru a salva corpul sănătos”.

Moscova va cere ca Ucraina să cedeze cel puțin teritoriile pe care le-a pierdut și să renunțe la încercarea sa de a adera la NATO, pe care Trump o consideră o provocare la adresa Rusiei.

În schimb, Kievul va trebui să negocieze alte garanții, așa cum a declarat Zelenski într-un interviu acordat televiziunii italiene săptămâna trecută, care ar „împiedica Rusia să revină cu agresiune”.

Dar Kremlinul va cere probabil mult mai mult.

Se așteaptă ca Kievul „să accepte limitări extinse ale dimensiunii forțelor sale armate și ale tipurilor de sisteme de arme pe care le poate deține. Aceste propuneri nu reprezintă o rețetă pentru o soluționare durabilă”, potrivit lui Serhii Kuzan de la Atlantic Council.

Moscova nu a dat niciun semn că ar renunța la cererea sa maximalistă de anexare a tuturor celor patru regiuni pe care pretinde că le-a anexat. „Acest lucru ar însemna predarea unor suprafeţe mari de teritoriu ucrainean neocupat, inclusiv a orașului Zaporojie, cu o populație de aproximativ trei sferturi de milion de persoane”, notează Kuzan.

Pentru moment, atât Casa Albă, cât și numeroși comentatori nu văd dorință de începere a discuţiilor de nicio parte. „Nu există nicio așteptare acum ca vreuna dintre părți să fie pregătită pentru negocieri”, a declarat în ultimele zile John Kirby, purtătorul de cuvânt al securității naționale a SUA.

În timp ce atât Kremlinul, cât și Trump și-au exprimat disponibilitatea pentru un summit, eforturile premature de a avansa negocierile privind conflictul din Ucraina s-ar putea întoarce împotriva lor, potrivit comentatorului rus Giorgy Bovt.

„Dacă întâlnirea are loc prematur, când condițiile pentru pace nu sunt încă coapte, va face mai mult rău decât bine. Ar putea duce la o escaladare și mai mare. În același timp, ambele părți beligerante încă pariază pe continuarea ostilităților, fără a-și considera forțele epuizate”, a scris el pe Telegram.

Urmărește-ne pe Google News

Ultima Oră

Cele mai citite