„Fac apel la UE să joace un rol şi să spună puternic şi foarte clar că trebuie făcut ceva acum”, a declarat Kuleba la sosirea la Bruxelles, unde participă la o reuniune informală a miniştrilor de externe ai UE.
Mai multe ţări, între care SUA, menţin în continuare restricţii privind utilizarea armelor pe care le furnizează Ucrainei, în special rachete cu rază lungă de acţiune, pentru a evita o escaladare a conflictului.
Ministrul ucrainean de Externe va face o prezentare a situației actuale în plan militar. Și va expune argumentele Kievului în favoarea renunțării la restricții. Unele țări europene au condiționat ajutorul militar dat Kievului de folosirea armamentului doar pe o anumită rază, nu în profunzimea teritoriului rusesc.
Josep Borrel, Înalt Reprezentant U.E. pentru Politica Externă: Armamentul pe care îl livrăm Ucrainei trebuie să poată fi folosit integral. Restricţiile trebuie ridicate, astfel încât ucrainenii să poată ţinti locurile de unde îi atacă Rusia. Altfel, armamentul e inutil.
Dmitro Kuleba, ministrul ucrainean de Externe: Dacă ni se livrează suficiente rachete dacă ni se permite să lovim ţinte din Rusia, vom reduce semnificativ capacitatea Rusiei de a avaria infrastructuria noastră critică. Şi vom îmbunătăţi situaţia trupelor noastre din teren.
Ucraina cere cu insistenţă ridicarea acestor restricţii pentru a-i permite să lovească în profunzime pe teritoriul rus „ţinte militare legitime”, a reamintit Kuleba, precum bazele aeriene de unde decolează avioanele care bombardează Ucraina.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a reiterat în această săptămână acest apel după atacurile masive ruse de luni şi marţi asupra unor oraşe şi infrastructuri ucrainene.
Washingtonul a acceptat să ridice parţial aceste restricţii, dar numai pentru a permite Kievului să se apere împotriva unor lovituri care au drept origine teritoriile ruse apropiate de frontieră şi linia frontului, cum este cazul de exemplu la Harkov.
Şeful diplomaţiei europene s-a declarat favorabil ridicării tuturor acestor restricţii, dar mai multe ţări, între care Italia şi Ungaria, se opun.
Dmitro Kuleba a mai spus că va menţiona în faţa colegilor săi europeni întârzierile în livrarea armelor promise ţării sale, între care rachete Patriot, indispensabile apărării antiaeriene ucrainene. „Au fost promise sisteme Patriot, dar niciuna nu a fost livrată”, a spus Kuleba. „Unele dintre aceste întârzieri sunt excesiv de lungi„, a adăugat el în faţa presei.
La summitul NATO de la Washington din iulie, Kievul a primit promisiunea că va primi patru baterii Patriot din partea SUA şi a altor aliaţi.
Ucraina nu a primit muniţii noi din luna iunie, a declarat la rândul său în faţa presei ministrul afacerilor externe lituanian, Gabrielus Landsbergis.
Chiar cu câteva ore înainte de reuniunea miniștrilor de externe, rușii au atacat Ucraina cu zeci de drone și rachete. Atacurile au vizat și Kievul, unde au răsunat alarmele antiariene toată noaptea.
Majoritatea dronelor și rachetelor au fost interceptate de armata ucraineană și doborâte. Au căzut resturi pe câteva blocuri de locuințe și pe o clădire industrială.
Urmărește-ne pe Google News
