Tudorel Toader: Declanșez procedura de revocare din funcție a procurorului general, Augustin Lazăr. AICI raportul ministrului Justiției

• Întrebarea era de ce se împotrivea evaluării? Cred că voia să preîntâmpine o eventuală evaluare a domniei sale. Procedând la evaluarea sa ne punem cel puțin două semne de întrebare. Primul se referă chiar la legalitatea numirii sale în această înaltă demnitate. În 17 februarie 2016, Ministerul de Justiție declanșa procedura de selectare a candidatului.

• În dosarul de candidatură nu s-a identificat un document care să conțină actul cu calificativul “foarte bine” la ultima evaluare.
• De ce președintele a semnat candidatura cu această lipsă la dosar?

• Evaluarea din perioada 2014 – 2016 ne arată o chestiune greu de explicat. Spune că cel evaluat a luat cunoștință de evaluare în septembrie 2018, cu o zi înainte ca răspunsul în scris să fie remis de CSM către Ministerul de Justiție.
• Al treilea punct pe care l-am reținut: faptele reținute în sarcina procurorului sef DNA sunt în aceeași măsură imputabile procurorului general.
• Nu numai că procurorul general nu a luat nicio măsură, dar prin declarații publice a aprobat activitatea DNA. Este evident necesar să verifici cele apărute în spațiul public sunt adevărate.
• În al patrulea rând: ignorarea situațiilor de criză.  S-a vorbit, se vorbește despre faptul că multe cauze sunt soluționate după împlinirea termenului de prescripție. Aceste fapte sunt extrem de grave.

• Punctul 5. Inspecția Judiciară a întocmit un raport privind activitatea managerială la DNA. A ajuns la secția de procurori la CSM se referea la deficiențe de ordin managerial. Ce face secția de procurori: îl aprobă după ce extrage pasaje din raportul Inspecției Judiciare.
• Ce ne spune procurorul general: să avem încredere în secția de procurori că va da o soluție temeinică.
• Punctul 6. Am reținut discursuri publice cu caracter politic, acuzații fără precedent la adresa autorităților statului, ale puterii legislative și executive.
• Punctul 7. Practicarea și încurajarea unor compotamente . Sintaga cu plăcere folosită când spunea niște „inculpați de rang înalt”.
• Al 8-ea punct. Abdicarea de la garanții constituționale: prezumția de nevinovăție.
• În al 9-lea rând. Contestarea deciziilor CCR.
• În al 10-le rând. Neîndeplinirea obiectivelor asumate prin proiectul de management. Scrie că va lua măsurile pentru reducerea delegărilor. În realitate, dacă ne uităm pe statistică, constatăm contrariul. În mandatul său a crescut numărul delegărilor.
• În al 11 rând. Neîndeplinirea obiectivelor asumate prin proiectul de management, scăderea operativității în activitatea Ministerului Public.
• În al 12-lea rând. Neîndeplinirea obligațiilor legale în îndeplinirea politicii penale.
• În al 13-lea rând. Contestarea legilor justiției, ulterior controlului de constituționalitate.
• Punctul 14. Critica hotărârilor judecătorești și a judecătorilor.
• Punctul 15. O dublă măsură, tergiversarea procedurilor.
• Punctele 16 și 17: 10 august 2018, protestul din Piața Victoriei cu acele evenimente. Se deschide un dosar. Dosarul e la Tribunal, după care urcă la Parcehetul General. Exista un ordin care spunea că dacă iei un dosar nu poți să iei și un procuror. Doi-trei procurori au fost mutați contrar ordinului care îi interzicea. La câteva zile ulterioare delegării, procurorul își anulează propriul ordin. Probabil a fost din nebăgare de seamă.
• Punctul 18.  Încălcarea legii prin semnarea unor protocoale, crearea unor premise pentru o justiție paralelă.
• Punctul 19. Ascunderea adevărului privind respectivele protocoale.
• 20. Inadvertența în discursul public în cazul protocoalelor. A fost un gest de sfidare, după părerea mea.

Concluzii

• Este nevoie să revenim la normalitate.Normalitatea înseamnă cunoașterea și respectarea competențelor constituționale legale și interpretarea și aplicarea legii în baza loialității constituționale

• Pentru aceste acte și fapte, declanșez procedura de revocare din funcție a procurorului general, Augustin Lazăr.