Tradiţii şi obiceiuri de Lăsata Secului. Luni începe Postul Paştelui

Mâine începe Postul Paştelui, iar astăzi, creştinii marchează Lăsatul Secului, ultima sărbătoare în care se mai poate mânca de dulce şi se pot face petreceri.  Momentul este un prilej pentru reîntâlniri între rude sau prieteni, pentru reconciliere, dar şi pentru apropierea între generaţii. La sate, în această zi, lumea se întâlnea la clacă. Tradiţia încă se mai păstrează în multe zone.

În comuna nemţeană Tupilaţi, de lăsata secului, tineri şi bătrâni se adună la şezătoare, la fel cum se făcea cândva. Dar nu în casa unui localnic, ci la Căminul Cultural. Îmbrăcaţi în straie populare, lucrează şi deapănă amintiri. Bătrânii povestesc cum erau întâmpinat, pe vremea lor, postul Paştelui.

Înainte de intrarea în post este obiceiul ca oalele, strachinile şi toate vasele în care s-a gătit să se cureţe cu leşie

Ca la orice şezătoare, tinerele şi gospodinele muncesc cu fuiorul, altele cu acul. Bunicile – cu războiul de ţesut.

Pentru că lăsata secului înseamnă ultimul festin înainte de post se întinde masa mare la care se aşează toată lumea.

Şezătoarea se încheie cu o horă, ultimul prilej de distracţie înaintea postului.

Postul Paştelui are două zile de lăsatul secului, prima pe 15 februarie când se renunţă la carne, iar a doua pe 22 februarie,  când se renunţă şi la ouă, peşte şi lactate.