Din ce în ce mai mulţi fermieri renunţă la culturile de porumb sau grâu, în favoarea rapiţei

E cod galben de rapiţă. Tot mai mulţi fermieri renunţă la culturile de porumb sau grâu în favoarea rapiţei. Deşi este o cultură pretenţioasă, profitul vine garantat. De pierdut are, însă, industria alimentară autohtonă, care va ajunge, în timp, tot mai dependentă de importuri.

Dacă ne uităm aici ea are mai multe ramuri. Este dezvoltată foarte bine, dacă ne uităm la momentul ăsta.

După ce în ultimii doi ani seceta i-a distrus culturile de porumb, Valentin a decis ca anul acesta să cultive rapiţă.

Valentin Popa, fermier: Am cultivat undeva la 20 de hectare de rapiţă, pentru că nici nu pot din prima ca să încep o suprafaţă mai mare, având în vedere că nu am mai cultivat. E o cultură pretenţioasă şi trebuie să o recoltezi foarte repede. Necesită mai multe tratamente, dar cred că se merită.

A investit 3.500 de lei pe hectar şi se aşteaptă la un profit de cel puţin 15%.

Nu e singurul fermier care în ultimii ani s-a reorientat spre rapiţă. Iar asta se vede cu ochiul liber. Privită de sus, România este galbenă. Pe mai bine de 10% din terenul arabil de la noi este rapiţă.

Mădălina Chiţu, jurnalist TVR: La nivel naţional, culturile de rapiţă se întind la 900 de mii de hectare. Mai bine de dublu faţă de sezonul precedent. Fermierii se aşteaptă anul acesta la o producţie de 2,78 de tone la hectar.

Piaţa de desfacere este asigurată. Odată recoltată, rapiţa este transformată în bio-combustibil.

Cezar Gheorghe, expert în comerţul cu cereale: Este o cultură foarte profitabilă pentru fermieri şi de ce să nu o numim: este prima care aduce bani în fermă, după orz. Dacă e să punem o cifră de 450-460 de euro pe tonă ca o normă medie pe tona de rapiţă, sunt bani destul de frumoşi pe care fermierii îi contabilizează în veniturile fermei.

Reversul medaliei este că, în timp, producţia de cereale se va diminua. Iar asta se va reflecta în preţul alimentelor, care va creşte.