The Kyiv Independent: Zelenski tocmai a trădat democrația din Ucraina și pe toți cei care luptă pentru ea

În plin război cu Rusia, Ucraina se confruntă cu o criză internă care amenință să submineze câștigurile democratice obținute după Revoluția Euro Maidan. Președintele Volodimir Zelenski este acuzat că încearcă să desființeze structurile independente anticorupție pentru a-și proteja apropiații și a-și consolida puterea personală. Controversata decizie vine în contextul în care agențiile vizate au anchetat inclusiv membri ai partidului de guvernământ și colaboratori ai șefului statului.

Votul din Parlament a provocat primele proteste anti-guvernamentale de la începutul invaziei ruse, în timp ce partenerii occidentali sunt tot mai presați să reacționeze. De altfel, o primă reacție a venit de la Comisia Europeană, prin intermediul comisarului UE pentru extindere Marta Kos, care și-a exprimat ‘profunda îngrijorare’ cu privire la votul de marți, apreciind că este un ‘recul serios’ pentru Ucraina în lupta împotriva corupției. Respectarea statului de drept rămâne în centrul negocierilor de aderare a Ucrainei la UE, a adăugat ea.

CITIȚI ȘI: Proteste în Ucraina, după ce Zelenski a semnat o lege care suprimă independența agențiilor anticorupție. Comisia Europeană și-a exprimat îngrijorarea

Jurnaliștii de la publicația ucraineană The Kyiv Independent au reacționat dur, într-un editorial în care îl acuză pe Zelenski că subminează instituțiile democratice ale Ucrainei, în încercarea de a-și extinde puterea personală. Prezentăm argumentele jurnaliștilor ucraineni.

***

Săptămâna trecută am avertizat asupra unei viitoare derive anti-democratice. Acum, o vedem întâmplându-se.

Un vot parlamentar, condus de legislatorii loiali președintelui Volodimir Zelenski, a retras astăzi independența principalelor organisme anticorupție din Ucraina — Biroul Național Anticorupție (NABU) și Oficiul Procurorului Special Anticorupție (SAPO). Zelenski a semnat legea în aceeași zi. Conform noii legi, procurorul general — o figură cunoscută pentru lipsa de independență — va supraveghea acum anchetele anticorupție, răsturnând complet sistemul care fusese creat tocmai pentru a funcționa independent de celelalte organe de aplicare a legii. În realitate, asta înseamnă că biroul lui Zelenski va putea opri anchetele printr-un simplu apel telefonic. Această măsură nu este un incident izolat, ci face parte dintr-o amplă campanie de reprimare.

Votul din parlament a venit după un val fără precedent de percheziții desfășurate cu o zi înainte la zeci de locuințe ale ofițerilor NABU, în care pretextele pentru percheziții au variat de la acuzații de trafic de droguri până la accidente de mașină petrecute acum patru ani. Șeful NABU a declarat că unele dintre percheziții au devenit violente. Un trust media local a relatat că ofițerii au forțat pleoapele unui detectiv NABU pentru a-i debloca telefonul, care era securizat cu recunoaștere facială. Aceste acțiuni vin și în contextul intensificării urmăririi penale împotriva celui mai cunoscut activist anticorupție din Ucraina, un critic vocal al președintelui Zelenski.

Această reprimare este dusă la capăt de agenții de aplicare a legii, parlamentari și persoane aflate sub controlul președintelui Zelenski. Nu există nicio îndoială cu privire la cine este responsabil pentru ceea ce se întâmplă. Președintele Zelenski face alegerea deliberată de a submina instituțiile democratice ale Ucrainei, în încercarea de a-și extinde puterea personală.

De ce acum? Agențiile anticorupție vizate au devenit incomode pentru elita politică — așa cum e normal să fie. Ele au investigat parlamentari din partidul lui Zelenski și apropiați ai președintelui. Însă, cu doar câteva săptămâni în urmă, l-au vizat chiar pe prietenul personal al acestuia, fostul viceprim-ministru Oleksiy Chernyshov, făcându-l suspect într-un dosar de acaparare de terenuri. Se vorbește că procurorii mai investigau și alți apropiați ai lui Zelenski. Cu alte cuvinte, aceste instituții își făceau exact datoria pentru care au fost înființate: să investigheze, în mod independent, corupția la nivel înalt.

Merită amintit că infrastructura anticorupție a Ucrainei a fost creată în anii de după Revoluția EuroMaidan din 2013–2014. A fost una dintre marile victorii ale mișcării democratice, pro-occidentale, care a răsturnat președintele corupt, pro-rus. Peste 100 de protestatari au fost uciși înainte ca revoluția să triumfe.

A fost nevoie de viețile acelor protestatari și de ani întregi de muncă ulterioară pentru a construi o infrastructură anticorupție independentă în Ucraina — o realizare majoră pentru această democrație tânără. Acum, președintele Zelenski pare hotărât să o desființeze pentru a-și proteja apropiații și pentru a-și extinde puterea.

Contextul războiului îi este extrem de favorabil în această privință. Sub lege marțială, nu au loc alegeri, iar poate și mai important, nu au existat proteste de stradă de amploare. Mulți dintre ucrainenii cei mai activi politic, patrioți și neînduplecați, luptă pe front sau au fost uciși în luptă. (Primele proteste anti-guvernamentale de la începutul războiului au loc chiar acum, în timp ce publicăm acest editorial — ele reprezintă o reacție la votul de azi și, cel mai probabil, au întârziat semnarea legii de către Zelenski.)

Dar mai există o altă sursă de control: Occidentul. Iar acesta trebuie să-și folosească influența pentru a ajuta Ucraina să rămână o democrație.

Istoric vorbind, partenerii occidentali ai Ucrainei — SUA și UE — au fost o forță esențială în împingerea autorităților ucrainene, adesea reticente, să implementeze reforme, inclusiv în domeniul anticorupției și al aplicării legii, folosindu-se de pârghia ajutorului financiar pentru a condiționa schimbarea. Era un acord simplu: ajutorul occidental venea în schimbul progresului democratic.

De la începutul invaziei la scară largă a Rusiei, partenerii Ucrainei s-au abținut în mare parte de la a mai insista pe reforme. Războiul — și menținerea unei relații fluide cu conducerea ucraineană — au devenit priorități.

Când conversațiile sunt deja tensionate din cauza refuzului de a furniza armele cerute, Occidentul ezită să le agraveze și mai mult atrăgând atenția asupra reformelor eșuate. Sprijinirea democrației în Ucraina a devenit o sarcină care „poate aștepta până după război” — aceasta a părut a fi abordarea.

Această strategie s-a dovedit greșită și a dus la reculul periculos de astăzi. Lipsa de interes din partea Statelor Unite a jucat, de asemenea, un rol esențial. Administrația președintelui american Donald Trump nu a fost niciodată un apărător al reformelor anticorupție și, în general, acordă doar o atenție limitată Ucrainei.

În mod evident, anumiți actori din Ucraina au perceput acest lucru ca pe un permis liber din partea Washingtonului. Încă nu e prea târziu ca partenerii occidentali să intervină. Este posibilă condiționarea conducerii ucrainene într-un mod care să protejeze democrația fără a submina apărarea Ucrainei în fața Rusiei.

Ajutorul militar pentru Ucraina nu ar trebui să fie condiționat — supraviețuirea Ucrainei și a apărătorilor săi rămâne prioritatea absolută. Dar va fi greu pentru guvernele străine să obțină sprijin intern pentru un astfel de ajutor dacă Ucrainei i se permite să alunece spre autocrație.

Același om care simbolizează lupta Ucrainei împotriva Rusiei nu poate reprezenta și distrugerea democrației ucrainene. Fiecare susținător autentic al Ucrainei din guvernele occidentale trebuie să transmită conducerii ucrainene că acest recul este observat și nu va rămâne fără consecințe.

Dacă nu va exista o asemenea reacție, nu există niciun motiv să credem că reculul se va opri aici.

Mai există și alte elemente ale infrastructurii anticorupție care pot fi demolate, precum Înalta Curte Anticorupție. Și ce urmează după aceea? Presa independentă din Ucraina. Democrația Ucrainei poate fi încă salvată. În vremuri de pace, această responsabilitate le-ar reveni ucrainenilor. Dar astăzi, ucrainenii luptă — și mor — pentru Europa și pentru întreaga lume liberă.

Va apăra Occidentul democrația ucraineană în locul lor?