Dezinformarea, cea mai periculoasă pandemie. Mihai Coman, profesor de jurnalism: Noi avem o mare problemă - a deprofesionalizării presei. Filtrele tradiționale de limitare a informațiilor care nu merită să fie știri au dispărut

Dezinformarea în spațiul public, în special în mediul virtual, este considerată de specialiștii în comunicare cea mai periculoasă pandemie. Informațiile false pot crea cu ușurință tensiuni în societate, cresc sentimentul de neîncredere și pot alarma oamenii. Lista efectelor e mult mai lungă. Mai mult de jumătate dintre români spun că se tem să nu cadă în capcana știrilor false. Scepticismul în fața senzaționalului și dorința de a verifica informațiile primite ne pot fi de ajutor.

România, printre cele mai vulnerabile în ceea ce privește alfabetizarea media. Rețelele sociale au devenit principalele canale de dezinformare, iar unele subiecte au fost preluate și dezbătute și la televizor

Nu scăpăm de COVID prea curând. O nouă variantă a coronavirusului, denumita BQ 1.1 a ajuns și în România, astfel că valul 7 al pandemiei ar putea începe în luna noiembrie. Informația este una serioasă, atrag atenția medicii care de mai bine de doi ani se confruntă și cu fenomenul dezinformării în rândul pacienților. Un studiu recent arată că țara noastră este printre cele mai vulnerabile în ceea ce privește alfabetizarea media.

Criza din Ucraina implică şi un război hibrid care se manifestă în primul rând pe internet. Postări și petiții false alarmează populația

Informaţiile false circulă în valuri în privința crizei ucrainene, se amestecă printre cele reale, iar trolii, cei care le răspândesc, sunt tot mai creativi pentru a fi mai uşor crezuți. Ministerul Apărării Naţionale, spre exemplu, a primit în câteva zile 130 de aşa zise petiţii, toate identice. Dar semnate de persoane diferite. A fost creat și un cont fals pe numele șefului Marelui Stat Major al Armatei.

Ultima Oră

Cele mai citite