Supraturismul, beneficii și provocări. Impactul economic, social și ecologic

În vara acestui an, am văzut că din ce în ce mai multe destinații turistice populare se confruntă cu un fenomen care devine din ce în ce mai greu de gestionat: supraturismul.

Cu un număr record de turiști la nivel global, locuri precum Sintra, Portugalia, ori Barcelona, Spania se simt sufocate de aglomerație, iar viața locuitorilor locali devine din ce în ce mai complicată.

Supraturismul nu afectează doar Peninsula Iberică, ci este o provocare globală, cu efecte resimțite de la Barcelona până în Kyoto. Odată cu revenirea turismului la niveluri pre-pandemice și chiar peste acestea, locurile care odinioară atrăgeau vizitatori pentru farmecul și autenticitatea lor devin din ce în ce mai greu de gestionat.

Anul 2024 a marcat un nou record pentru turismul global, cu peste 285 de milioane de turiști internaționali doar în primul trimestru, ceea ce reprezintă o creștere de 20% față de aceeași perioadă din 2023, conform Organizației Mondiale a Turismului.

Se preconizează că turismul global va genera 11,1 trilioane de dolari și va susține 330 de milioane de locuri de muncă la nivel mondial. Însă, odată cu aceste cifre impresionante vin și provocările, iar multe destinații faimoase se luptă să găsească un echilibru între beneficii economice și calitatea vieții localnicilor.

În Portugalia, Sintra este unul dintre orașele cele mai afectate de supraturism. Aproximativ 3 milioane de turiști vizitează anual acest oraș, cunoscut pentru palatele și peisajele sale spectaculoase. Cu toate acestea, acest aflux de vizitatori a dus la creșterea prețurilor la locuințe și la probleme de infrastructură, în timp ce locuitorii se simt din ce în ce mai marginalizați.

Acest fenomen nu este izolat doar în Europa. În Japonia, autoritățile au impus restricții asupra numărului de turiști care pot vizita anumite atracții, cum ar fi Muntele Fuji. În Kyoto, anumite străzi au fost închise turiștilor pentru a proteja stilul de viață local. În întreaga lume, de la Barcelona la Bali, se înregistrează proteste ale localnicilor care cer autorităților să gestioneze mai bine turismul masiv.

Unul dintre principalele efecte ale supraturismului este creșterea rapidă a prețurilor la locuințe, în special în orașele unde turiștii închiriază pe termen scurt prin platforme precum Airbnb, Booking sau FlipKey. Acest lucru a dus la o criză locativă în multe destinații, unde locuitorii nu își mai permit să trăiască în cartierele lor din cauza prețurilor în creștere.

La nivel global, supraturismul a devenit o problemă complexă, cu impact economic, social și ecologic.

În Spania, de exemplu, protestele împotriva turiștilor au început încă din primăvară, cu mesaje de tipul „Mergeți acasă!” pictate pe ziduri în orașe precum Malaga. În alte locuri, cum ar fi Thailanda, guvernul a restricționat accesul turiștilor în anumite zone pentru a proteja mediul înconjurător.

Este clar că soluțiile trebuie să fie diverse și adaptate la fiecare destinație. În Sintra, autoritățile au redus numărul de bilete vândute la atracțiile turistice, în timp ce la nivel global, se discută despre promovarea unui turism de calitate, care să implice un respect mai mare față de comunitățile locale și mediul înconjurător.