Summit extraordinar NATO. Iohannis: Deja Alianța a aprobat grupul care va fi poziționat în România, l-am solicitat și s-a realizat repede. Pot să spun cu mâna pe inima că țara noastră nu este în pericol

Liderii NATO au aprobat astăzi cele 4 grupuri de luptă noi din România, Bulgaria, Ungaria și Slovacia care se adaugă celor 4 existente din țările Baltice și Polonia. Secretarul general NATO a explicat că, în momentul de față, în Europa sunt peste 100 de mii de militari americani care sprijină eforturile NATO și 40 de mii de militari sub comanda directă a NATO, majoritatea desfășurării pe flancul estic. Grupurile de luptă create de la Marea Baltică până la Marea Neagră fac parte din planul aprobat astăzi la Bruxelles în fața noilor provocări de securitate generate de invazia Rusiei în Ucraina.

ACTUALIZARE Președintele american Joe Biden a declarat că alianța NATO a convenit să înființeze patru noi grupuri de luptă în Slovacia, România, Bulgaria și Ungaria. Într-o declarație făcută după summitul liderilor NATO și citată de Guardian, Biden a spus că înființarea de noi grupuri de luptă este „un semnal puternic că vom apăra și vom proteja în mod colectiv fiecare centimetru din teritoriul NATO”. De acum și până la summitul NATO din iunie, vom dezvolta planuri pentru forțe și capacități suplimentare pentru a consolida apărarea NATO, a subliniat președintele american.  Biden a spus că SUA vor continua să-l sprijine pe președintele Zelenski și guvernul său cu „cantități semnificative și tot mai mari de asistență de securitate pentru a lupta împotriva agresiunii ruse”.

ACTUALIZARE Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg, a prezentat  concluziile summitului extraordinar al alianței de la Bruxelles. Stoltenberg a arătat că liderii NATO au aprobat 4 noi grupuri de luptă în România, Bulgaria, Slovacia și Ungaria, care se vor adăuga celor din statele baltice și Polonia. Oficialul NATO  a mai spus că aliații au fost de acord să trimită echipamente Ucrainei pentru a se proteja de atacuri nucleare, chimice și biologice și a subliniat că NATO are o responsabilitate de a se asigura că acest conflict nu escaladează.

ACTUALIZARE Liderii țărilor NATO reuniți într-un summit extraordinar la Bruxelles au decis joi prelungirea mandatului lui Jens Stoltenberg până la 30 septembrie 2023, din cauza războiului din Ucraina. „Sunt onorat de această decizie a șefilor de stat și guvern din NATO de a prelungi mandatul meu de secretar general până la 30 septembrie 2023”, a scris șeful Alianței pe Twitter.

ACTUALIZARE Premierul polonez Mateusz Morawiecki a declarat joi la Varşovia că Rusia a devenit un ”stat totalitar” şi a făcut apel la înăsprirea sancţiunilor împotriva Moscovei în urma invaziei din Ucraina, precizând totodată că, „dacă va zdrobi Ucraina”, preşedintele rus Vladimir Putin „va avansa spre Helsinki, Varşovia, Bucureşti, poate chiar Berlin”, relatează AFP.

ACTUALIZARE Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, s-a adresat summitului NATO printr-o înregistrare video în care a făcut apel la lideri să sporească sprijinul militar pentru țara sa împotriva forțelor ruse.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut joi NATO să furnizeze ţării sale „un ajutor militar fără restricţii”, pentru ca ea să poată face faţă armatei ruse, pe care Kievul o înfruntă pentru moment „în condiţii inegale„, relatează AFP.

„Pentru a ne salva oamenii şi oraşele, Ucraina are nevoie de o asistenţă militară fără restricţii. La fel cum Rusia foloseşte, fără restricţii, întregul său arsenal împotriva noastră„, a declarat Zelenski într-un mesaj video postat pe contul său de Telegram, în atenţia şefilor de stat şi de guvern din NATO, reuniţi în summit extraordinar la Bruxelles.

Zelenski a avertizat că Rusia va viza în continuare membrii alianței din Europa de Est, inclusiv Polonia, relatează Reuters.

Rusia „vrea să meargă mai departe. Împotriva membrilor estici ai NATO. Țările baltice. Polonia cu siguranță”, a spus el.

Totodată, Zelenski a acuzat Rusia că foloseşte „bombe cu fosfor” în Ucraina, la o lună de la începutul invaziei ruse.

„În această dimineaţă (…), au fost folosite bombe ruseşti cu fosfor. Au fost ucişi din nou adulţi şi copii”, a adăugat el.
ACTUALIZARE Norvegia nu se va opune prelungirii mandatului secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, dacă statele membre vor ajunge la un acord asupra acestei chestiuni, a declarat joi pentru media naţionale premierul norvegian Jonas Gahr Store, potrivit DPA.

Store le-a spus jurnaliştilor norvegieni la Bruxelles că a discutat această chestiune cu Stoltenberg şi şi-a exprimat sprijinul pentru conaţionalul său

ACTUALIZARE Premierul britanic Boris Johnson a făcut apel joi la creşterea presiunii asupra regimului condus de preşedintele rus Vladimir Putin din cauza invaziei din Ucraina, prin împiedicarea Rusiei să îşi folosească marile sale rezerve de aur, relatează AFP.

„Trebuie să facem mai mult. Trebuie să facem mai mult pe plan economic”, a declarat liderul de la Londra la postul de radio LBC înainte de participarea la summitul extraordinar al Alianţei Nord-Atlantice la Bruxelles, la o lună de la începutul invaziei ruse din Ucraina.

ACTUALIZARE Liderii NATO au început joi un summit extraordinar pentru a analiza modalităţile în care pot oferi mai mult sprijin Ucrainei pentru ca această ţară să se poată apăra de invazia Rusiei şi pentru a consolida flancul estic al Alianţei cu patru noi batalioane, în Bulgaria, România, Slovacia şi Ungaria

LIVE: NATO leaders meet in Brussels to discuss Ukraine https://t.co/MUCaqPQ353

— Reuters (@Reuters) March 24, 2022

ACTUALIZARE Președintele Joe Biden a aterizat la Bruxelles.

ACTUALIZARE Preşedintele Klaus Iohannis şi premierul Nicolae Ciucă participă, joi, la reuniunea extraordinară a şefilor de stat şi de guvern din ţările membre NATO, organizată la Cartierul General al Alianţei din Bruxelles. Președintele Klaus Iohannis a făcut declarații înaintea Summitului.

Președintele Klaus Iohannis a făcut declarații, joi dimineață, înaintea Summitului extraordinar al NATO.

• ne întâlnim pentru a discuta împreună situația din Ucraina, măsurile pe care vrem să le luăm și planurile pe care le avem
• vrem să dovedim, în primul rând, că suntem uniți, uniți în NATO dar și în relația transatlantică.
• vrem să vedem cum putem să ajutam Ucraina, evident este vorba despre ajutor umanitar.
• vrem să vorbim și despre lucruri care sunt extraordinar de importante pentru noi – consolidarea flancului estic
• Avem o veste foarte bună, conform declarației secretarului general Jens Stoltenberg, deja NATO a aprobat grupul care va fi poziționat în România, l-am solicitat și s-a realizat repede. Ete vorba despre acel grup pentru care Franața va fi națiune cadrul.
• Sunt foarte bucuros că s-a decis atât de repede
• Niciun român nu trebuie să se teamă suntem parte din cea mai mare alianță militară care a existat vreodată
• Pot să spun cu mâna pe inima că România nu este în pericol.
• Securitatea începe de acasă, am decis în ultima ședință a CSAT să creștem alocarea pentru armată de la 2 la 2.5 % din PIB
• Forța de menținere a păcii este o idee care deocamdată nu a fost agreată în NATO
• România participă la formate aliate din regiune. Din 2017, participă, la un batalion de luptă în Polonia, Polonia participă la batalionul de luptă de la Craiova
• Consolidarea Flancului Estic se face poziționând forțe armate cu dotarea aferentă, este nevoie de armament foarte modern, e nevoie de apărarea antirachetă
• Armele chimice şi biologice sunt interzise prin tratatele internaţionale şi nu putem să pornim pur şi simplu de la premisa că cineva le foloseşte. Noi toţi sperăm să rămână aşa şi toţi semnatarii tratatelor internaţionale să respecte ceea ce s-a decis

ACTUALIZARE Stoltenberg: Utilizarea armelor chimice în Ucraina ar avea un impact direct în țările NATO. Nu speculez dincolo de faptul că Alianța e pregătită să acționeze în fața oricărui tip de atac

Aliații oferă sprijin fără precedent Ucrainei, dar este foarte clar: Nu vom trimite trupe NATO la sol sau în aer, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, înaintea summit-ului extraordinar care are loc astazi la Bruxelles. NATO are responsabilitatea de a evita un război deplin, care ar implica întreaga lume, a reiterat oficialul Aliantei Nord-Atalntice.

__________________

Reuniunea este convocată în contextul agresiunii militare „ilegale” a Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei şi al creşterii semnificative a riscurilor şi ameninţărilor la adresa securităţii regionale, europene şi euroatlantice, se precizează într-un comunicat.

În cadrul reuniunii, liderii aliaţi vor analiza impactul actualei crize asupra situaţiei de securitate pe Flancul estic al NATO, inclusiv la Marea Neagră, precum şi asupra întregului spaţiu euroatlantic.

„Liderii NATO vor reitera angajamentul ferm pentru apărarea colectivă a aliaţilor şi vor discuta măsurile pe care le va lua Alianţa pentru a răspunde noului context de securitate, atât pe termen mediu, cât şi lung, inclusiv pentru consolidarea Flancului estic, precum şi în pregătirea Summitului NATO de la Madrid din luna iunie. Totodată, şefii de stat şi de guvern vor discuta despre sprijinul acordat Ucrainei, precum şi statelor partenere, în special Republicii Moldova, Georgiei şi statelor din Balcanii de Vest. Reuniunea la nivel înalt va aborda şi relaţiile cu China, în contextul invaziei Rusiei în Ucraina”, se arată în comunicatul Administraţiei Prezidenţiale.

Potrivit sursei citate, preşedintele Klaus Iohannis va sublinia faptul că răspunsul comunităţii euroatlantice la agresiunea militară a Rusiei asupra Ucrainei trebuie să fie „ferm”, „coordonat”, „unitar” şi „substanţial”.

„Preşedintele României va reitera, în special, în actualul context grav de securitate, necesitatea consolidării consistente a posturii aliate de descurajare şi apărare pe Flancul estic, în special la Marea Neagră”, se evidenţiază în comunicat.

Şeful statului va reafirma sprijinul ţării noastre pentru suveranitatea şi integritatea teritorială ale Ucrainei, pentru dreptul acesteia de a lua propriile decizii de politică externă şi de securitate, precum şi necesitatea ca NATO să continue sprijinul şi asistenţa pentru ţara vecină.

Preşedintele Iohannis va sublinia şi susţinerea României pentru cooperarea cu partenerii şi importanţa acordării de sprijin politic şi practic acestora, având în vedere actuala situaţie de securitate.

La summitul NATO va participa şi preşedintele SUA, Joe Biden. Este al doilea summit extraordinar NATO din acest an, după cel din 25 februarie.

Reuniunea va avea o singură sesiune de discuţii, în urma căreia se intenţionează adoptarea unui declaraţii comune.