Şoigu amenință Europa cu arme nucleare dacă Rusia se confruntă cu „acțiuni neprietenoase”

Rusia își rezervă dreptul de a folosi arme nucleare dacă se confruntă cu „acțiuni neprietenoase”, a susținut secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, Serghei Șoigu, într-un interviu acordat agenției de presă de stat TASS pe 24 aprilie, citat de Kyiv Independent.

Șoigu a spus că Moscova „monitorizează îndeaproape” „pregătirile militare” ale țărilor europene, deoarece acestea încearcă să mărească cheltuielile și producția de apărare în fața reducerii prezenței militare a SUA pe continent.

„În cazul în care statele străine comit acțiuni neprietenoase care amenință suveranitatea și integritatea teritorială a Federației Ruse, țara noastră consideră că este legitim să ia măsuri simetrice și asimetrice necesare pentru a suprima astfel de acțiuni și a preveni repetarea lor”, a spus el.

„Descurajarea nucleară este efectuată împotriva statelor și coalițiilor militare care consideră Rusia ca un potențial adversar, dețin arme de distrugere în masă sau au capacități de luptă semnificative ale forțelor cu scop general”, a adăugat el.

Șoigu a mai spus că orice forțe europene de menținere a păcii desfășurate în viitor în Ucraina ar fi văzută de Kremlin ca o provocare.

„Politicienii sensibili din Europa înțeleg că implementarea unui astfel de scenariu ar putea duce la o ciocnire directă între NATO și Rusia și, ulterior, la al treilea război mondial”, a spus el.

În noiembrie 2024, Rusia și-a actualizat politica oficială de descurajare nucleară. Potrivit modificărilor, Kremlinul își rezervă dreptul de a folosi arme nucleare ca răspuns la agresiunea împotriva lui sau a aliatului său cel mai apropiat, Belarus, chiar dacă atacul implică arme non-nucleare.

Rusia a făcut în mod repetat amenințări nucleare împotriva Ucrainei și Occidentului de la începutul invaziei pe scară largă în februarie 2022. Amenințările nu s-au concretizat, iar Rusia continuă să-și ducă războiul total fără a-și folosi arsenalul nuclear.

Declarația a venit în timp ce vicepreședintele SUA JD Vance a repetat avertismente că SUA ar putea renunța la eforturile de pace dacă ambele părți refuză să accepte o „propunere foarte explicită”, care include recunoașterea teritoriilor ocupate temporar ca fiind ruse.

Ucraina a fost de acord să renunțe la armele nucleare după ce a semnat Memorandumul de la Budapesta din 1994, prin care țara a aderat și la Tratatul de neproliferare a armelor nucleare.

În schimb, Kievul a primit asigurări de securitate de la marile puteri, inclusiv SUA, Regatul Unit și Rusia. Aceste garanții nu au reușit să împiedice agresiunea Moscovei în 2014 în Crimeea și Donbas și invazia pe scară largă a Ucrainei în 2022.

Memorandumul de la Budapesta a fost aspru criticat de conducerea ucraineană de astăzi pentru lipsa garanțiilor de securitate puternice.