Sfântul Ioan Botezătorul, încă o zi de mare sărbătoare

Zi de mare sărbătoare în bisericile şi catedralele din toată ţara. Credincioşii au prăznuit Soborul Sfintului Proroc Ioan Botezătorul, ultimul din seria sărbătorilor de iarnă. Aproape două milioane de români sunt sărbătoriţii zilei. Potrivit tradiţiei, cine e posomorât azi riscă să rămână aşa tot timpul anului.

Clopotele bisericilor și catedralelor din întreaga ţară au chemat credincioşii la slujbă şi rugăciune. În fiecare an, pe 7 ianuarie, creștinii sărbătoresc Soborul Sfântului Proroc Ioan Botezătorul. Aceasta este una dintre cele patru sărbători pe care Biserica i le dedică sfântului.

Preot paroh Alexandru Constantin Mortici, Biserica Sfântul Ioan-Moşi: “De la Sfântul Ioan Botezătorul, în primul rând, trebuie să reţinem mesajul pe care acesta a dorit să îl transmită. Şi primul îndemn pe care Sfântul Ioan Botezătorul îl adresa era acela să se pocăiască. Adică oamenii să îşi schimbe viaţa”.

Saveta Bogdan, interpretă de muzică populară: „Astăzi sărbătorim hramul Sfântului Ioan Botezătorul. Am şi eu fata mea, Ioana, care este în America şi i-am spus că vin la biserică şi mă rog pentru ea”.

Preot paroh Alexandru Constantin Mortici, Biserica Sfântul Ioan-Moşi: “Sunt mai multe biserici în Bucureşti care au hramul Sfântului Ioan Botezătorul, noi suntem una dintre aceste parohii şi avem bucuria de a avea în parohia noastră şi o mică părticică din moaştele Sfântului Ioan Botezătorul puse spre închinare credincioşilor”.

În toată ţara, bisericile și catedralele au fost pline de credincioşi.

Lucian Apopei, directorul de comunicare al Arhiepiscopiei Iaşilor: „Despre Sfântul Ioan Botezătorul ştim că nu a săvârşit nicio minune, însă viaţa sa a fost o minune, aşa cum naşterea sa din părinţii Zaharia şi Elisabeta a fost o minune. A avut o viaţă sfântă, el nu şi-a luat sfinţenia din cărţi sau doar din cărţi, ci din trăire”.

Aproape două milioane de români sunt sărbătoriţii zilei de 7 ianuarie. Cei mai mulţi dintre ei sunt bărbaţi şi poartă prenumele de Ioan. Dincolo de semnificaţia religioasă a acestei zile, foarte importantă este astăzi şi starea de spirit. Tradiţia populară spune că persoanele posomorâte riscă să rămână aşa tot timpul anului. Astfel, această zi ar trebui să fie una a veseliei.

Tot potrivit tradiţiei nu se consumă vin roşu şi nu se taie alimentele cu cuţitul, ci mâncarea trebuie ruptă cu mâna. După Sfântul Ioan se botează gerul, adică se înmoaie frigul şi temperaturile încep să crească.