Sezonul Franţa-România 2019. Interviu cu Jean Jacques Garnier, comisar pentru sezonul franco-român
„Numele oficial al sezonului este sezonul Franţa-România 2019. Nu spunem «cultural» pentru că acest sezon are rolul de a acoperi ansamblul câmpurilor de cooperare între Franţa şi România. Este vorba, la fel de bine, de sezon economic, sport, educaţie, cercetare, ştiinţe, gastronomie, dar, bineînţeles, cultură – care este unul dintre pilonii din centrul sezonului. Dar nu numai pentru aceasta am făcut alegerea împreună cu Andrei ( n.r. Andrei Ţârnea – comisarul din partea României) şi a echipei care lucrează cu mine la acest proiect aici, la Paris, la Institutul Francez, de a lua acest nume generic. Deci sezonul, pentru a explica, un pic, este un timp puternic la un anumit moment dat, între 1 Decembrie 2018 -14 Iulie 2019. Deci am decis să încadrăm sezonul între cele două zile naţionale ca un timp simbolic, cu atât mai mult cu cât 1 Decembrie 2018 va marca centenarul României moderne şi este şi sfârşitul celebrărilor centenarului Primului Război Mondial. Mergem până la 14 Iulie, şi astfel încadrăm sezonul”.
„La începutul secolului trecut am utilizat un termen proustian pentru a vorbi despre relaţia Franţei cu România atunci când vorbim de intimitate. Această intimitate franco-română, sperăm ca în timpul Sezonului Cultural să revină la ordinea zilei. Astăzi relaţiile sunt excelente între noi, dar acest proiect va aduce ceva în plus pe calea europeană şi cumva la influenţa pe care o poate avea Europa în restul lumii.
Nu a fost ideea mea. Ştiţi, sezoanele sunt deseori decise la reuniuni de către şefii de stat, miniştrii de externe şi deseori, la un moment dat, din mai multe motive cineva spune că poate ar fi bine să organizăm un Sezon Cultural cu o ţară sau alta. Atunci, cred că era un calendar propice, cum spuneam, centenarul României, sfârştitul Primului Război Mondial în care România a plătit un tribut greu victoriei finale a Aliaţilor. Şi apoi România preia preşedinţia Consiliului Uniunii Europene la 1 ianuarie 2019, deci sunt evenimente foarte interesante şi cred că astăzi … România este singura ţară din această parte a Europei de est care e francofonă şi cred că în cadrul Sezonului este loc pentru a-ţi regăsi prietenii, pentru a-i susţine şi, să spunem, să continui să întăreşti relaţiile care de-a lungul anilor se mai răcesc. Ştiţi e un proverb care spune că ochii care nu se văd se uită. Cred că Sezoanele ajută de asemenea şi la această reapropiere care, la început, în anumite cazuri, acţiunile culturale pot fi instrumente ale căror rezultate nu se văd imediat , dar marchează spiritul. Unul dintre colegii noştri de la Ambasada Franţei de la Bucureşti spune mereu că acest Sezon va fi memorabil. Da, trebuie ca acest Sezon să rămână în memorie. Avem întâlnire cu istoria, ne revedem, avem întâlnire, dincolo de asta cu Europa.
Dificultăţile în organizare. Deja a trebuit, pentru că lucrăm în doi, cu Andrei (Ţărnea) să ne punem de acord asupra direcţiei în care mergem, cum ne imaginăm acest sezon şi deci am schimbat foarte multe idei, pentru că nu ne cunoşteam, şi în urma acestor discuţii ideile le-am împărtăşit cu echipele noastre şi am ajuns la o idee care ni s-a părut interesantă, care va face un Sezon care are sens, să construim un Sezon care poate pune în faţă relaţiile dintre cele două ţări şi nu neapărat ce-i mai bun într-una sau în cealaltă. Deci am reflectat asupra temelor de patrimoniu, istorice, asupra tematicilor în general. Două tematici geografice şi istorice şi două mai ancorate în viaţa socială de azi. Cele două tematici sunt cu privire la poziţia noastră geografică şi istoria noastră comună, nu mai revin, celelalte se referă la geografia persoanei. Toate aceste relaţii între popoarele noastre, toţi oamenii care au venit în Franţa forţaţi sau că au ales sau din dragoste, sunt poveşti superbe. Din secolul trecut am învăţat ulte pentru că nu puteam să mergem mai mult în istorie, şi deci toate poveştile cum au marcat ele evoluţia ţării şi cum rămân urmele pentru că astăzi sunt artişti care se revendică din diverse locuri, mari creatori francezi sau români. În România avem, vorbeaţi de micul Paris, Bucureştiul, eu am fost surprins când am văzut marca arhitecturii franceze la Bucureşti şi în tot estul României, cealaltă parte fiind sub influenţa austro-ungară.
A doua parte este axată fenomenul social. Evoluţia ţărilor noastre sub regimuri diferite, cu progresele ei, uneori simultane, câteodată decalate, alteori sub presiunea unor evenimente dure: război, ocupaţii, revoluţii, regimuri totalitare. A fost o evoluţie care a dus la o geografie a societăţii care e similară în cele două ţări, la nivelul marilor oraşe, dezvoltarea periferiilor cu blocuri unde populaţia s-a mişcat de-a lungul istoriei, părăsirea satelor”.
Jean Jacques Garnier a vorbit și despre relațiile economice bilaterale și spune că ideea Sezonului Cultural este „reînnoirea generaţiilor” – tinerii din cele două țări să fie actori ai Sezonului Franţa-România 2019.
„Suntem adesea sub imagini stereotip, trebuie să spargem un pic aceste bariere, aceste ziduri, toate aceste idei pe care le putem avea unul despre celălat. Pe toate acestea dorim să le spargem. În al doilea rând, în termeni de relaţii economice, există multe lucruri care se fac astăzi între Franţa şi România. Există multe întreprinderi franceze în România, astăzi, există întreprinderi franco-române, există poate mai puţine întreprinderi româneşti în Franţa. Ideea acestui sezon este de a favoriza un pic poate reînnoirea generaţiilor şi, de aceea, dorim ca tinerii din cele două ţări să fie implicate şi să fie, spunem noi, actori ai acestui sezon, pentru că ei sunt viitorul relaţiilor noastre, ei sunt cei care construiesc relaţiile franco-române de mâine”.
Președintele Franței se află într-o vizită la București. Klaus Iohannis l-a invitat pe Emmanuel Macron în România, în luna iunie, când cei doi s-au întâlnit la o reuniune a Consiliului Europei. O întâlnire între doi mari susținători ai proiectului european discută cu cărțile pe față: românii din Franța, problemele economice, terorismul.