Se caută o cale de atac pentru sentința în cazul disidentului Gheorghe Ursu, prin care au fost achitaţi ofiţerii de securitate care l-au anchetat

Institutul de Investigarea Crimelor Comunismului respinge sentinţa prin care au fost achitaţi ofiţerii de Securitate care l-au anchetat pe disidentul Gheorghe Ursu, ucis în bătaie în arestul Securităţii.

Reclamă în primul rând faptul că, în motivare, judecătorii Înaltei Curţi susţin că Gheorghe Ursu nu a fost deţinut politic, ci unul de drept comun, pentru că a fost arestat în 1985 pentru deţinerea ilegală a 17 dolari. Magistraţii mai susţin în motivare şi că Securitatea nu a mai fost represivă după 1964.

DANIEL ŞANDRU, preşedinte executiv IICCMER: Nu a fost vorba de o infracțiune de drept comun, dimpotrivă era o formulă a Securității de a camufla modalitatea prin care putea abuza și iată în cazul Ursu ucide pe toţi cei care se opuneau lui Ceauşescu. Aceste argumente sunt preluate și duse mai departe de către PCR, şi apoi transmisă inclusiv în post comunism de carte foștii ofițeri de Securitate că ar fi existat o securitatea rea până în anii 50-60 şi apoi o Securitate bună. Regimul comunist din 1947 până în 1989, în integralitatea sa, a fost un regim ilegitim și criminal.

Preşedintele ICCMER reamintește că peste 15 mii de copii ucişi în căminele spital, internarile psihiatrice abuzive şi alte crime ale regimului au apărut după 1964.

Vrea să înfiinţeze un grup de analiză din perspectiva istorică a sentinţei date de Înalta Curte, din care vor face parte mai mulţi istorici şi specialişti ai perioadei, care o vor contesta ştiinţific.

VLAD ALEXANDRESCU, preşedintele Grupului pentru Dialog Social: În persoana acestor doi acuzaţi s-ar fi condamnat un întreg regim totalitar, asta a ratat Inalta Curte să condamne regimul totalitar comunist român al lui Ceauşescu. Grupul de Dialog Social consideră că este o eroare de acelaşi tip cum ar fi fost dacă Tribunalul de la Nurenberg ar fi achitat pe ofiterii nazişti. Sper că alte complete de judecată nu se vor lua după această motivare care e foarte artificială şi istoric şi moral criticabilă.

Profesorul de drept constituţional Ioan Stanomir spune că această sentinţă îl condamnă încă o dată pe inginerul Ursu şi trebuie atacată printr-o cale extraordinară.

IOAN STANOMIR, profesor de Drept Constituţional Universitatea Bucureşti: Partea tragică a situaţiei noastre este că judecătorii din 2023 apară legalitatea socialistă, şi nu statul de drept, un sistem juridic perimat, şi nu Constituţia României, care vorbeşte de valorile Revoluţiei din 1989. Cei care au torturat opozanţi în perioada 1945 -1989 se fac vinovaţi de crime împotriva umanităţii. Acestea sunt imprescriptibile şi niciun fel de sofism juridic nu poate escamota realitatea existenţei crimelor umanităţii săvârşite împotriva regimului comunist.

Parlamentarul Alexandru Muraru consideră că justiţia română s-a întors în urmă cu 30-40 de ani. Iar argumentele magistraţilor de acum par copiate de la cei care condamnau disidenţii în vremea lui Ceauşescu.

ALEXANDRU MURARU, istoric, deputat: Se pune problema dacă aceşti magistraţi mai pot rămâne în sistem, acesti domni pot emite orice decizie de la nivelul Inaltei Curți și pot elibera orice asasin fără nicio consecință. Ceea ce se poate face este un recurs în casaţie de carte Ministerul Public și Parchet şi am văzut că astfel de căi extraordinare de atac s-au făcut şi în alte cazuri notorii. Consiliul Superior al Magistraturii are obligația să se sesizeze în acest caz.

Inginerul Gheorghe Ursu a murit în 17 noiembrie 1985, după ce a fost bătut în arest. El a fost arestat cu două luni înainte. Securitatea a descoperit din jurnalul său că a trimis la Europa Liberă mai multe înregistrări care dovedeau că Ceauşescu a oprit abuziv consolidarea clădirilor afectate de cutremur după numai 5 luni şi a pus în pericol populaţia.