Scriitorul interzis de sovietici care provoacă furie la Kiev și Moscova, la 84 de ani de la moartea sa

Premiera din Moscova a filmului „Maestrul și Margareta” regizat de Michael Lockșin
Premiera din Moscova a filmului „Maestrul și Margareta” regizat de Michael Lockșin/ Profimedia Images
4 martie 2024, 08:54

Romanul clasic al lui Mihail Bulgakov a fost respins de cenzura lui Stalin, iar acum o versiune cinematografică îi face pe durii pro-Kremlin să se revolte, cerând ca regizorul să fie acuzat de terorism, scrie The Times.

Al Doilea Război Mondial abia începuse când unul dintre cei mai mari scriitori ai Uniunii Sovietice a murit într-o relativă obscuritate, fără să-și vadă publicată cea mai ambițioasă creație a sa.

Teama de poliția secretă a lui Iosif Stalin l-a determinat pe Mihail Bulgakov să ardă primele versiuni din „Maestrul și Margareta”, un roman satiric care descrie o vizită a diavolului și a cohortelor sale demonice în Moscova anilor 1930. Opera sa a fost adesea interzisă de cenzura sovietică.

Abia în anii 1960, când capodopera sa a fost publicată în cele din urmă în Occident și într-o ediție sovietică extrem de limitată, Bulgakov a câștigat în sfârșit faima și recunoașterea pe scară largă. „Maestrul și Margareta” este astăzi una dintre cele mai îndrăgite cărți din Rusia, iar fraze din ea, precum „A spune adevărul este ușor și plăcut”, au intrat în lexicul național.

Însă, la mai bine de 80 de ani de la moartea lui Bulgakov, în timp ce-n Europa a izbucnit din nou un război major, viața și operele autorului născut la Kiev au iscat dezacorduri aprinse atât în Rusia, cât și în Ucraina.

Déjà vu?

În Rusia, un noua ecranizare a „Maestrului și Margaretei”, care, spre deosebire de roman, include în intriga sa multistratificată propriile lupte ale lui Bulgakov cu autoritățile sovietice, este considerat pe scară largă ca o metaforă mușcătoare a actualei prăbușiri a Rusiei în totalitarism.

Michael Lockșin, regizorul filmului, a primit amenințări din cauza opoziției sale față de invazia din Ucraina și a sprijinului său pentru Kiev. Adepții liniei dure au cerut ca acesta să fie acuzat de terorism.

Vladimir Soloviov, un prezentator al televiziunii de stat, a denunțat filmul ca fiind „antisovietic și anti-Rusia modernă”, în timp ce Aleksandr Șolohov, un deputat din partidul de guvernământ al președintelui Putin, a sugerat că ar trebui retras din cinematografe. Cu toate acestea, în ciuda criticilor, „Maestrul și Margareta” a devenit unul dintre filmele cu cele mai mari încasări din Rusia în ultimii ani.

„A merge să vezi filmul a devenit un fel de protest tăcut. Este un fel de a-ți arăta disidența”, a spus Lockșin. „A fost un miracol [faptul că filmul a fost lansat]. Le-am spus producătorilor că facem un film despre cenzură și că nu mă voi cenzura în niciun fel, mai ales în ceea ce privește războiul sau regimul.”

Când Lockșin, un cetățean american în vârstă de 43 de ani care a crescut la Moscova, a început să filmeze în 2021, Kremlinul încă mai avea o oarecare toleranță față de disidență. Totul s-a schimbat atunci când Putin a ordonat tancurilor să intre în Ucraina și a lansat o represiune fără precedent în Rusia de la cele mai întunecate zile ale domniei sângeroase a lui Stalin.

„Este greu de imaginat că am ajuns, în doar doi sau trei ani, unde suntem acum, cu epurări de artiști și așa mai departe, ca pe vremea lui Stalin. Când l-am filmat, ne-am gândit că este relevant pentru că am văzut unde ar putea ajunge Rusia lui Putin. Dar n-m crezut nici pe departe că va deveni atât de relevant pe cât a devenit”, a declarat Lockșin.

Moartea lui Navalnîi

Reprezentarea în film a răstignirii lui Iisus, una dintre cele trei intrigi din cartea lui Bulgakov, a căpătat un simbolism întunecat luna trecută, după ce Alexei Navalnîi, liderul opoziției despre care mulți sperau că va apărea într-o zi ca salvator al Rusiei, a murit într-o închisoare brutală din Arctica.

„El trebuie să fie îngropat într-un loc secret. Acest pământ este plin de superstiții, iar oamenii îl așteaptă pe Mesia în fiecare zi”, spune Ponțiu Pilat în filmul lui Lockșin, vorbind parcă despre încercările sinistre și în cele din urmă nereușite ale Kremlinului de a-l înmormânta pe Navalnîi în secret ca să-i împiedice pe susținătorii săi să se adune la înmormântare.

Denunțarea filmului de către buldogii lui Putin din mass-media este, de asemenea, reluată în versiunea de pe ecran a lui Lockșin, în care un membru al Uniunii Scriitorilor Sovietici condamnă una dintre piesele eroului ca fiind „o lucrare dăunătoare din punct de vedere politic și extrem de periculoasă”.

„Unele dintre lucrurile pe care criticii le spun despre mine copiază aproape la indigo ceea ce se spunea despre Bulgakov pe atunci. Cred că Bulgakov râde în mormânt de asta”, a spus Lockșin.

„Maestrul și Margareta” a avut mult timp reputația unui roman blestemat în Rusia, iar Lockșin a spus că unii actori au refuzat roluri în filmul său pentru că se temeau să aibă de aura întunecată a cărții, chiar și înainte de război. Romanul lui Bulgakov a fost, de asemenea, sursa de inspirație pentru versurile piesei „Sympathy for the Devil” a celor de la Rolling Stones. Când formația a interpretat-o la un festival haotic din Altamont, California, în 1969, Mick Jagger a spus de pe scenă: „Întotdeauna se întâmplă ceva foarte straniu când începem această piesă”. Câteva minute mai târziu, Hells Angels, angajați ca agenți de securitate, au ucis un fan de 18 ani din mulțime.

„Nu am fost niciodată un tip superstițios, dar acest film are o viață proprie și cu siguranță există un fel de sentiment mistic după tot ceea ce s-a întâmplat cu acest roman, dar și din rezonanța pe care a avut-o acest film. Și, fiind o persoană destul de rațională, încă mă lupt cu toate acestea”, a declarat Lockșin.

Bulgakov și Ucraina

La Kiev, unde Bulgakov s-a născut în timpul epocii țariste, scrierile sale au provocat noi controverse de un alt fel. De etnie rusă, Bulgakov a fost acuzat că nu respectă cultura ucraineană și chiar că a scris „literatură de propagandă” care promova imperialismul rusesc.

În 1923, Bulgakov a scris un eseu batjocoritor cu ocazia unei vizite la Kiev, în care îi descria pe ucraineni ca fiind ignoranți, înapoiați și lipsiți de încredere. În „Garda albă”, romanul său plasat în timpul războiului civil rusesc, un personaj descrie limba ucraineană ca fiind o „limbă josnică care nu există cu adevărat”.

Pe fondul unei dezbateri aprinse cu privire la legăturile culturale ale țării cu Moscova, o statuie a autorului din fața Muzeului Bulgakov din Kiev a fost stropită cu vopsea roșie după invazia rusă, pentru a sugera că romancierul avea mâinile pătate de sânge. Uniunea Națională a Scriitorilor din Ucraina a cerut închiderea muzeului, iar autoritățile au anunțat că intenționează să redenumească strada Bulgakov din Kiev.

De la începutul războiului, statuile lui Alexandr Pușkin, poetul național al Rusiei, au fost, de asemenea, demolate în întreaga Ucraină, în timp ce Andrei Kurkov, cel mai faimos romancier ucrainean în viață, a declarat, de asemenea, că librăriile refuză să-i stocheze operele deoarece scrie în limba rusă, limba sa maternă.

Liudmila Gubianuri, directoarea Muzeului Bulgakov, susține că disprețul autorului față de cultura ucraineană s-a atenuat de-a lungul vieții sale și subliniază că a corespondat cu dramaturgi ucraineni în ucraineană și a cumpărat un dicționar ucrainean pentru a-și îmbunătăți cunoștințele lingvistice. În ciuda controversei, ea a hotărât să țină muzeul deschis.

Cu toate acestea, ea simpatizează cu protestatarii ucraineni care dărâmă statuile lui Pușkin, a cărui comemorare o respinge ca pe-un „fetișism” încurajat în Uniunea Sovietică, care are puțin de-a face cu istoria ucraineană și mai mult cu hegemonia culturală rusă. Dar susține că Bulgakov este diferit și crede că povestea vieții și opera sa sunt mai importante ca niciodată în momentul în care Ucraina se confruntă cu istoria sa.

„Uniunea Scriitorilor nu înțelege scopul muzeului. Nu este vorba despre glorificare, ci despre istorie. Nu este momentul să punem lacătul. Este momentul să ținem ușa deschisă”, a spus ea. „Suntem o țară europeană, tolerantă, în care dezbaterea este binevenită”.

Cu siguranță nu este cazul în Rusia lui Putin. Lockșin locuiește acum în America și probabil că ar fi arestat dacă s-ar întoarce la Moscova. „Evident că nu mă pot întoarce în Rusia”, a spus el. „Nu până nu se schimbă regimul. Iar acel regim trebuie să se schimbe”.

Urmărește-ne pe Google News

Ultima Oră

Cele mai citite