S.O.S. în lumea designului mobilier. Pericolul pe care îl reprezintă „mobila rapidă”

Piesa se bazează pe o idee pe care a explorat-o pentru prima dată la același târg în 2019, când a prezentat o canapea realizată din haine aruncate. Pe lângă faptul că a comentat problema deșeurilor din industria modei – o mare parte dintre acestea fiind generate de „fast fashion” (moda rapidă) – proiectul a trasat, de asemenea, o linie directă între deșeuri și industria mobilei.

„Oamenii au început să trateze mobila ca pe o modă, unde ne putem schimba deciziile foarte repede, deplasându-ne și cumpărând lucruri”, a declarat Nuriev la ediția din acest an a Design Miami, care s-a încheiat recent.

În timp ce există o conștientizare tot mai mare a consumatorilor cu privire la impactul asupra mediului al fast fashion-ului, se poate spune același lucru despre „fast furniture” (mobilă rapidă)? Scaunele și mesele care umplu multe dintre casele și spațiile noastre de zi cu zi sunt fabricate la scară largă, iar articolele mai ieftine sfârșesc adesea într-un morman de gunoi.

Potrivit Agenției pentru Protecția Mediului (EPA), americanii au aruncat peste 12 milioane de tone de mobilier și obiecte de mobilier în 2018 (față de 2,2 milioane de tone în 1960), iar peste 80% dintre acestea au ajuns la groapa de gunoi. Adăugați la aceasta emisiile de carbon cauzate de producție și transport, iar industria mobilei pare a fi următorul mare elefant din camera crizei climatice.

Cumpărarea de mobilă poate fi extrem de scumpă – și de multe ori durează săptămâni pentru a ajunge la destinație. Mulți dintre noi recurg la mărci mai ieftine, instantanee, cum ar fi IKEA sau Wayfair, dar ce efect are acest lucru asupra planetei? Pentru a menține prețurile mici, producătorii de mobilier la prețuri accesibile folosesc adesea materiale mai ieftine, dar mai puțin rezistente, cum ar fi plăcile aglomerate acoperite cu furnir, care sunt mai sensibile la deteriorări, cât și mai greu de reciclat. Atunci când mobilierul nu este proiectat pentru longevitate sau reciclare, este mult mai probabil să ajungă la groapa de gunoi.

Având în vedere apelurile tot mai numeroase pentru sustenabilitate, mărcile care produc mobilier de obicei „rapid” anunță eforturi de schimbare – deși impactul acestor promisiuni rămâne de văzut. În actuala sa strategie de sustenabilitate, IKEA se angajează să utilizeze numai materiale regenerabile sau reciclabile în toate produsele sale până în 2030, într-un efort de a practica un design „circular” și de a reduce emisiile la zero. În 2021, compania a lansat o schemă „Buyback & Resell” prin care piesele nedorite de mobilier IKEA folosite pot fi returnate, reîmprospătate și pot primi o a doua viață.

Conceptul de design circular a câștigat tot mai mult teren în ultimul deceniu. Într-un sistem circular, produsele de mobilier ar fi fabricate fără materiale virgine, ar fi proiectate să dureze mai mult și ar fi complet reutilizabile sau reciclabile, formând astfel o buclă închisă.

„Longevitatea a fost un mesaj-cheie de vânzare în rândul companiilor de mobilier mai responsabile pentru o lungă perioadă de timp”, a declarat prin e-mail Katie Treggiden, expert în design circular și autor al cărții „Wasted: When Trash Becomes Treasure”.

Gunoiul unuia este într-adevăr comoara altuia. Și, așa cum arată cartea lui Tregidden, mulți designeri au îmbrățișat această noțiune, transformând materialele reziduale în noi produse de mobilier, de la gama Exploring Eden a lui Bethan Gray, care este realizată folosind cochilii și pene reziduale, până la seria de mobilier Plastic Baroque a lui James Shaw, realizată cu plastic reciclat colorat.

Cu toate acestea, procesul de reciclare a anumitor materiale poate veni cu emisii semnificative de carbon – și se bazează, pentru început, pe deșeuri. „De multe ori ne concentrăm asupra simptomelor și nu asupra soluțiilor”, a declarat designerul olandez Piet Hein Eek, cunoscut pentru realizarea de mobilier cu materiale găsite. „Acest lucru este mai amplu decât reciclarea”.

La Design Miami, Eek a prezentat un dulap realizat din rebuturi de lemn. „Încerc să fiu cât mai eficient posibil cu ceea ce îmi oferă lumea”, a spus el, explicând că piesele sale încep cu materialele pe care le are la îndemână – adesea procurate de la depozitele de cherestea – mai degrabă decât cu idei pentru care trebuie să găsească apoi materiale. El crede că atitudinea oamenilor față de resturile lemnoase trebuie să se schimbe și să vadă frumusețea acestuia. „Dacă o persoană care nu respectă materialele intră într-un depozit de cherestea, nu va recunoaște calitatea acestora”, a spus el.

O modalitate de a îmbrățișa circularitatea este pur și simplu cumpărarea de mobilier la mâna a doua, a spus Treggiden. „Mobilierul nou eliberează cea mai mare concentrație de compuși organici volatili (COV) în primul an de viață, așa că a cumpăra la mâna a doua nu este bun doar pentru planetă, ci și pentru sănătatea ta”, a explicat ea.

Pe lângă nenumăratele piețe de produse vintage sau second-hand, există și designeri care restaurează și refolosesc obiecte vechi. În 2017, designerul și artistul londonez Yinka Ilori a colaborat cu întreprinderea socială Restoration Station pentru a repara și recicla scaune second-hand în piese noi, luminoase și colorate.