Rude ale ostaticilor luați de Hamas le cer deputaţilor israelieni să nu susţină aplicarea pedepsei capitale împotriva militanţilor palestinieni capturaţi, pe motiv că ar putea duce la represalii

Autorităţile israeliene au anunţat arestarea mai multor presupuşi atacatori, după sângerosul asalt din 7 octombrie al mişcării islamiste palestiniene asupra unor comunităţi din Israel, soldat cu peste 1200 de morţi şi sute de ostatici. Pe 7 noiembrie, Ministerul israelian al Justiţiei a afirmat că un grup de lucru examinează modul în care pot fi judecaţi palestinienii reţinuţi şi cum să se asigure aplicarea de „pedepse corespunzătoare cu gravitatea ororilor comise”.

Ministrul securităţii naţionale Itamar Ben-Gvir, de extremă dreapta, a cerut pedeapsa capitală, care este prevăzută în legislaţia israeliană, deşi nu a fost aplicată de foarte mult timp.

Unele dintre rudele ostaticilor Hamas din Gaza se tem că dezbaterile privind pedeapsa cu moartea ar putea duce la represalii, tocmai într-un moment în care se conturează speranţe privind un acord de eliberare a unora dintre ei.

Ostaticii au fost deja ameninţaţi cu execuţia de către Hamas şi riscă să fie răniţi sau ucişi în ofensiva militară lansată de Israel ca răspuns la atacul din 7 octombrie.

„Ar însemna să le facem jocul, iar în schimb am primi fotografii cu persoanele dragi asasinate, executate, fiind acuzat pentru asta Statul Israel. şi nu Hamas”, a declarat, într-o întâlnire cu Ben-Gvir şi deputaţi din partidul acestuia, Yarden Gonen, a cărei soră Romi se află între ostatici.

„Nu faceţi asta până (ostaticii) nu se întorc aici”, a insistat ea. „Nu vă pătaţi mâinile cu sângele surorii mele”, a adăgat ea.

Singura execuţie dispusă de justiţia israeliană a fost a criminalului de război nazist Adolf Eichmann, în 1962, menţionează Reuters. Tribunalele militare israeliene, care judecă frecvent cazuri în care sunt implicaţi palestinieni, au puterea de a pronunţa pedeapsa capitală prin decizia unanimă a trei judecători, dar nu s-a aplicat niciodată.

Politicienii israelieni de orientare dură au propus de-a lungul timpului facilitarea pronunţării acestor sentinţe, argumentând că execuţiile ar descuraja terorismul.

Condamnarea la moarte acum ar fi „mai importantă decât oricând”, potrivit lui Ben-Gvir, „în primul rând pentru toţi cei asasinaţi şi căzuţi la datorie şi nu în ultimul rând pentru a nu mai fi oameni răpiţi”.

Propunerea sa avansează însă încet în parlament. Partidul conservator Likud al premierului Benjamin Netanyahu nu a manifestat prea mult interes în susţinerea ei cât se află la putere.

Linor Dan-Calderon, care are trei rude ostatice, a acuzat partidul lui Ben Gvir că „încurcă priorităţile”.

„Suntem o naţiune care susţine viaţa, nu răzbunarea, deşi în trecut i-am făcut ceva lui Eichmann”, a menţionat ea, adăugând: „Vă rog pur şi simplu să scoateţi subiectul de pe agendă”.