Românii de la sate nu vor să aibă un card bancar. Specialiștii BNR susțin că este nevoie de creșterea nivelului de bancarizare în zona rurală și de o educație financiară în rândul populației

Astăzi ne-am propus să vă răspundem la o întrebare grea: de unde vin banii atunci când vin? În principiu de la bancă. Sau din bancomat. Asta dacă există bancomat. România încă are probleme la partea de digitalizare a zonelor rurale.

Românii de la sate nu sunt așa dornici să își facă un card. Sau poate lipsa de educație financiară îi determină să stea cu banii la saltea.

În România exista, potrivit datelor oficiale, 2.862 de comune însumând 13.285 de sate. Așa arată zona rurală de la noi din țară. Am ținut să vedem pentru început aceste cifre ca să avem o imagine de ansamblu înainte de a vedea cum arată România când vine vorba de instituții bancare la sate.

La nivelul întregii țări avem montate 10.229 de bancomate, fie că vorbim de aparate simple, fie că discutăm de cele performante, unde putem depune bani sau plăti facturi, ba chiar unele pot fi folosite și pentru schimb valutar. Din aceste terminale știm cu toții că cele mai multe sunt amplasate în marile orașe.

BNR nu are o analiză privind locul unde sunt acestea puse, dar lucrează la o astfel de listă. Ce știe însă Banca Națională este câte unități bancare, de credit, sunt deschise în zonele rurale. Avem în total 467 în cele 41 de județe câte are țara noastră. Asta înseamnă în medie sunt cam 11 unități pentru fiecare județ în parte. Sunt multe, sunt putine? Asta analizați dvs, cei care vă loviți de astfel de probleme.

Cert este ca în unele județe lucrurile stau mai bine, iar în altele mai prost. Începem cu județele unde sunt cele mai putine unități bancare în zonele rurale. În Hunedoara, care are în total 55 de comune, doar în două se află câte o instituție de credit. Asta înseamnă o acoperire de doar 3,63% din totalul zonei rurale a județului. În Caras Severin sunt 3 comune cu câte o instituție de credit, desi județul are 69 de comune. Asta înseamnă 4,34% grad de acoperire rurală. Iar în Constanța, al optulea județ ca mărime din țara noastră, există doar 5 comune care au câte o instituție bancară. Adică 8,62% din 58 de comune câte există în județ.

Ne uitam în continuare la polul opus. Am selectat primele 3 județe cu cele mai multe unități bancare în zonele rurale și topul este condus de Suceava. Acolo exista 26 de comune unde există cel putin o instituție bancară, asta înseamnă aproape 27% grad de acoperire. Apoi urmează Buzăul cu 22 de comune unde este câte o instituție bancară, tot aproape 27% din întreaga zonă rurală a județului. Iar pe podium se mai afla județul Neamț cu 19 comune care au o instituție bancare, adică putin peste 24%.

Cu toate ca avem un grad mic de acoperire când vine vorba de zonele rurale ale României, să știți că lucrurile s-au schimbat în ultimii ani și se pare ca tot mai mulți dintre noi ne îndreptăm către digitalizare și bani virtuali, adică bani pe card. Potrivit BNR, gradul de incluziune financiară s-a îmbunătățit în ultimul deceniu. Dacă în 2011 gradul populației cu varsta de peste 15 ani care deținea un cont la o instituție financiară era de 45%, în 2021 am ajuns la 69%. E mult mai bine, dar ne aflam în continuare mult sub nivelul din zona euro și cu 26 de procente sub media Uniunii Europene.
Ei și dacă avem carduri e important să avem și unde să folosim. Astăzi, în marile orașe nu prea mai plătim cu cash, asta pentru că magazinele sunt dotate cu terminale POS, iar la comenzile online din 2-3 click-uri am făcut plata.

Deși nu stim cum sunt distribuite aparatele POS, câte în urban, câte în rural, știm ca pe teritoriul țării se afla în total 456.897 de astfel de terminale. Nu sunt putine deloc, dar, din nou știm cu toții, că în multe zone nu putem folosi cardul nici ca să scoatem bani, asta pentru că nu există bancomate, dar nici să facem plăti, asta pentru ca nu există terminale POS.

Aceasta este cea mai noua analiză a Băncii Naționale. Specialiștii BNR susțin că este nevoie de creșterea nivelului de bancarizare cu prioritate în zona rurală, asta în același timp cu o creștere a nivelului de educație financiară în rândul populației.