Românii, campioni în Uniunea Europeană la risipă alimentară. După perioada Paștilor, se golesc frigiderele de resturile de mâncare

Un sfert din mâncarea pe care am gătit-o pentru Sărbătorile Pascale ajunge la gunoi. Asta înseamnă nu doar bani aruncaţi pe fereastră, ci şi otrăvirea mediului înconjurător. Sociologii pun acest fenomen pe seama anilor de comunism, atunci când rafturile magazinelor erau goale, dar şi pe proastă organizare a meniului de sărbători.

Risipim mâncarea în cantităţi industriale. Se vede, zilele acestea, cu ochiul liber la punctele de colectare a deşeurilor. La finalul celor trei zile de Paşte tone de fructe, legume, pâine şi mâncare gătită au ajuns direct la gunoi.

Alexandru Predoi, reprezentant, firmă de salubrizare: În toate perioadele de sărbătoare de orice fel cantitatea de materiale şi împlicit de deşeuri creşte. Aruncăm ce rămâne după zilele astea de sărbătoare. Da, există o creştere cu cel puţin 15% a cantităţii generate şi colectate.

Firmele de salubritate se aşteaptă ca în zilele următoare cantitatea de mâncare aruncată să crească pentru că oamenii abia de acum încep să îşi curăţe frigiderele după Paşte.

Sociologii pun risipă alimentară pe seama anilor de comunism, când rafturile magazinelor erau goale.

Bogdan Voicu – sociolog: E un soi de consum ostentativ, un soi de consum simbolic în care arătăm că putem să consumăm mult, într-o ţară în care în ultimele sute de ani, de regulă nu prea aveam multă mâncare şi atunci în momentele de mare sărbătoare: Crăciun, Paşte se mânca foarte, foarte mult.

Fiecare român aruncă la gunoi anual aproape 130 de kilograme de mâncare, iar o bună o bună parte din această este nedesfăcută, în ambalajul original. Din acest total, aproape un sfert este mâncare gătită, urmată de fructe, legume şi carne.

Suntem campionii Uniunii Europene la capitolul risipă alimentară, care nu afectează doar bugetul, ci şi mediul înconjurător. Fiecare kilogram de alimente aruncat eliberează în atmosferă până la 4 kilograme și jumătate de dioxid de carbon.

Olivia Filip – reprezentant ONG mediu: Ca să evităm risipa alimentară ar fi bine să ne organizăm mai bine. Să ne gândim dinainte ce am vrea să mâncăm, ce putem să gătim, ce avem deja în frigider sau în cămară şi să cumpărăm fix acele lucruri de care avem nevoie.

Până în 2025 România, alături de celelalte ţări ale UE, trebuie să reducă risipă alimentară cu 30%.