Românii au cea mai scurtă viață profesională din UE. Lucrează, în medie, mai puțin de 33 de ani

România are cea mai scurtă durată estimată a vieții profesionale din Uniunea Europeană: mai puțin de 33 de ani. Media europeană depășește 37 de ani, potrivit celor mai recente date ale Oficiului European de Statistică. Economiștii avertizează că fenomenul accentuează deficitul de forță de muncă și pune o presiune suplimentară asupra sistemului de pensii.

În România, o persoană în vârstă de 15 ani ar urma să lucreze, în medie, 32 de ani și șapte luni de-a lungul vieții. Durata este cu 11 ani și trei luni mai mică decât în cazul unui cetățean din Țările de Jos și cu aproape cinci ani sub media Uniunii Europene.

Indicatorul Eurostat se referă la numărul estimat de ani în care o persoană va fi activă pe piața muncii, fie ca angajat, fie ca persoană aflată în căutarea unui loc de muncă.

Diferență mare între femei și bărbați

Bărbații din România au o durată estimată a vieții profesionale de aproximativ 36 de ani, în timp ce, în cazul femeilor, aceasta este de numai 30 de ani.

Economistul Costin Ciora afirmă că una dintre cauze este numărul mare al tinerilor care nu lucrează și nu urmează o formă de educație sau de pregătire profesională.

„În primul rând, România are cea mai ridicată rată a tinerilor care nu sunt nici angajați, nici înscriși într-o formă de educație. Vârsta la care intră la primul loc de muncă este mult mai înaintată, iar acest lucru reduce durata vieții profesionale”, a explicat Costin Ciora.

Un alt factor este ieșirea timpurie din activitate.

„Vârsta de pensionare din România este, în continuare, printre cele mai mici din Uniunea Europeană. Acest lucru vine la pachet și cu o speranță medie de viață care se numără printre cele mai scăzute din UE”, a adăugat economistul.

Speranța redusă de viață sănătoasă

Problema nu este legată doar de momentul pensionării, ci și de starea de sănătate a populației active.

„Speranța de viață sănătoasă la vârsta de 50 de ani este, de asemenea, foarte redusă”, a Mădălina Voicu, sociolog, cercetător la Institutul de Cercetare a Calității Vieții.

La reducerea mediei contribuie și pensionarea anticipată a unor categorii profesionale.

„Anumite categorii socioprofesionale, precum angajații din Armată sau Justiție, se pensionează la vârste foarte mici, iar acest lucru trage automat în jos media despre care vorbim”, a mai spus sociologul.

Presiune asupra sistemului de pensii

O viață profesională mai scurtă înseamnă mai puțini oameni activi pe piața muncii și o perioadă mai redusă în care aceștia contribuie la bugetele publice.

„Este posibil să vedem o presiune tot mai mare asupra sistemului de pensii. Numărul angajaților poate deveni dezechilibrat în raport cu numărul pensionarilor”, a avertizat Costin Ciora.

Pe termen lung, deficitul de angajați poate afecta dezvoltarea economiei, în timp ce scăderea numărului de contribuabili riscă să facă tot mai dificilă finanțarea pensiilor.