România, vizată de atacuri hibride. DIICOT confirmă pericolul rus, iar autoritățile trebuie să rămână vigilente

România a fost supusă unor atacuri hibride de-a lungul anului 2024, alături de alte state europene, ca parte a unei strategii de testarea vulnerabilităților infrastructurii NATO, conform raportului DIICOT. Aceste atacuri care includ sabotaj, spionaj, diversiune, atacuri cibernetice și campanii de dezinformare sunt metode specifice arsenalului Federației Ruse.

Procurorii DIICOT subliniază o schimbare importantă în modul de operare al serviciilor rusești. Spre deosebire de trecut,C3 Rusia nu mai trimite agenți instruiți în statele NATO, ci preferă să recruteze contractori pe platforme de mesagerie precum Telegram, oferindu-le sume de bani cuprinse între câteva sute și câteva mii de dolari.

Aceste atacuri au vizat 13 țări europene, printre care Germania, Franța, Marea Britanie, Polonia și România. Deși majoritatea incidentelor nu au dus la pierderi de vieți, DIICOT atrage atenția asupra faptului că evitarea victimelor nu este o prioritate pentru cei care orchestrează aceste operațiuni.

Conform raportului DIICOT, România nu s-a confruntat cu atacuri teroriste în 2024, dar propaganda extremistă rămâne o sursă de radicalizare. Grupările islamiste precum Daesh/Statul Islamic continuă să atragă susținători în mediul online, mai ales printre tineri.

De asemenea, un potențial pericol este reprezentat de tranzitarea frontierelor naționale de persoane asociate cu entități teroriste sau implicate în traficul de armament. Conflictul din Ucraina a amplificat riscul introducerii ilegale a munițiilor și explozibililor în România.

DIICOT a gestionat anul trecut 94 de cauze legate de infracțiuni de terorism și securitate națională, dintre care 15 inculpați au fost trimiși în judecată. Totodată, numărul de infracțiuni privind divulgarea informațiilor secrete de stat este în creștere, o provocare majoră pentru autoritățile române.

Concluziile raportului DIICOT confirmă că, deși România nu este în prima linie a atacurilor, rămâne o țintă pentru operațiunile hibride și acțiunile de influență ale Federației Ruse. Autoritățile trebuie să rămână vigilente și să consolideze capacitatea de răspuns la aceste amenințări tot mai complexe.