România primește 16,68 miliarde de euro prin SAFE. Cum vor fi folosiți banii
Vin banii din Programul SAFE pentru țara noastră. Comisia Europeană a anunțat că a aprobat cererile depuse de opt state membre, între care și România. Fondurile vor fi folosite pentru a cumpăra sau produce mașini de luptă, arme de asalt, drone și sisteme de apărare antiaeriană, a anunțat ministrul Apărării, Radu Miruță, într-un interviu acordat jurnalistului TVR Adelin Petrișor. Sume importante vor fi investite și în infrastructură.
Președintele Nicușor Dan salută decizia Comisiei Europene de a aproba cererea României pentru finanțare prin programul SAFE, care va pune la dispoziția țării noastre peste 16 miliarde de euro. Este un pas major pentru consolidarea securității noastre, a transmis șeful statului.
Potrivit președintelui, fondurile sunt destinate achizițiilor, proiectelor și investițiilor esențiale de securitate pe care România le avea oricum în vedere. Nicușor Dan a precizat că banii vor contribui la revitalizarea industriei naționale de apărare, la crearea de noi locuri de muncă bine plătite și la modernizarea infrastructurii de transport, inclusiv a Autostrăzii Moldovei.
Președintele a mai adăugat că România primește a doua cea mai mare sumă alocată unui stat membru al Uniunii Europene.
Planul de apărare al României a fost aprobat ieri de Comisia Europeană. Alte șapte state membre au primit finanțare: Belgia, Bulgaria, Danemarca, Spania, Croația, Cipru și Portugalia.
Thomas Regnier, purtător de cuvânt al Comisiei Europene pentru tehnologie, apărare, spațiu, cercetare și inovare: „Comisia a aprobat o primă tranșă de 8 planuri pentru statele membre: Belgia, Bulgaria, Danemarca, Spania, Croația, Cipru, Portugalia și România.”
Aceasta este vestea pe care România o aștepta la mijlocul lunii februarie.
Practic, Comisia Europeană a înaintat Consiliului o propunere de aprobare a asistenței financiare pentru cele opt țări.
România are alocată inițial a doua cea mai mare sumă din acest buget: 16,68 miliarde de euro.
Doar pentru partea de înzestrare militară, României îi revin 11,7 milioane, iar diferența până la 16 miliarde este destinată componentei de infrastructură.
Contractele vor trebui semnate până în luna mai, altfel finanțarea este pierdută. Autoritățile române au depus 21 de proiecte pentru finanțare prin SAFE, pentru partea de înzestrare. Nu se știe însă exact ce își propune România să cumpere sau să producă. Se știe că bani vor ajunge și la fabrica de pulberi pe care România o realizează alături de Rheinmetall.
Într-un interviu acordat jurnalistului TVR Adelin Petrișor, ministrul Apărării a explicat că nevoile armatei sunt multiple.
Unele produse pot fi cumpărate „de pe raft”, cum sunt sistemele de rachete antiaeriene Mistral. Altele ar trebui însă produse în România, indiferent de cost, din interes strategic, susține Radu Miruță.
Aflat la Iași, la o întâlnire cu primarii, Ilie Bolojan a precizat că efortul pentru ca România să folosească fondurile SAFE nu trebuie să vină doar de la București, în contextul în care bani din SAFE vor ajunge și pentru două capete de autostradă: de la Pașcani la Siret și de la Pașcani la Ungheni.
Bolojan: Autostrăzile Iaşi-Ungheni şi Suceava-Siret trebuie să fie finalizate până în 2030
Anunțul Comisiei Europene a fost salutat și de președintele Nicușor Dan, care a menționat, printre avantaje, faptul că finanțarea înseamnă și crearea de noi locuri de muncă bine plătite.
Președintele Nicușor Dan: „Acești bani sunt pentru achiziții, proiecte și investiții esențiale de securitate pe care România oricum le avea în vedere și singură le-ar fi finanțat la costuri mult mai mari. Țara noastră primește a doua cea mai mare sumă alocată unui stat membru UE, reprezentând o oportunitate strategică de a accelera investițiile necesare în revitalizarea industriei naționale de apărare.”
Consiliul are la dispoziție patru săptămâni pentru a adopta deciziile de punere în aplicare. Odată aprobate, Comisia va finaliza acordurile de împrumut, iar primele plăți vor fi făcute în martie anul acesta. Țările vor primi un avans de 15% din sumă.
Ulterior, la fiecare șase luni, fiecare stat va trebui să raporteze stadiul achizițiilor și al proiectelor, pentru ca, în funcție de evoluție, să fie transferată o nouă tranșă de bani.

