România, în top și la traficul de carne vie, iar șapte din 10 victime sunt minori. Guvernul are o strategie nouă

România nu duce lipsă de strategii nici în probleme grave precum traficul de carne vie, la care e campioană în Europa. Doar că niciun plan guvernamental nu dă roade. Cifrele sunt azi mult mai mari față de acum cinci ani. E nevoie de o nouă abordare, dar și de bani, spun cei care au făcut noua strategie. Ar trebui să salveze zeci de mii de victime ale exploatării în România sau în alte țări. Șapte din 10 sunt minori obligați să se prostitueze, să cerșească ori să muncească.

România are cei mai mulți cetățeni exploatați prin muncă forțată pe teritoriul Uniunii Europene, cele mai multe femei și cei mai mulți minori traficați pentru exploatare sexuală, comparativ cu celelalte state membre. Așa descriu situația actuală autorii strategiei prin care se încearcă măcar diminuarea fenomenului.

În ultimii ani a crescut mult numărul minorilor exploatați. Mulți, chiar în țară.

Minori traficaţi în perioada 2018-2022:

338 de minori cu vârste între 0-13 ani

972 de minori cu vârste între 14-17 ani

(sursa SNITP)

Șapte din 10 victime au sub 18 ani. Pentru mulți dintre cei eliberați din sclavia rețelelor de carne vie, norocul se oprește aici.

Silvia Tăbușcă, Centrul European pentru Educație și Cercetare Juridică: România nu are suficiente adăposturi pentru victimele minore, în acest moment e licențiat un singur adăpost în România care are numai 19 locuri. Sistemul din România nu are posibilitatea să protejeze acești copii și mulți reajung în trafic, uneori la câteva luni de la momentul repatrierii.

În condițiile deschiderii granițelor, fenomenul s-ar putea chiar extinde, spune șeful Autorității pentru Protecția Drepturilor Copilului.  

Rareș-Petru Achiriloaie, șef ANPDCA: A existat de-a lungul timpului o subfinanțare. Să ținem cont că am intrat în Schengen. Minorii nu vor mai fi verificați atât de mult la graniță. E un risc să crească traficul la nivel de copii.

Lipsesc și alte măsuri care fac adesea imposibilă tratrarea corectă a victimelor. 

Mihaela Drăguș, purtător de cuvânt ANITP: Nicio victimă nu a fost abandonată, cel puțin dintre cele de care ne-am ocupat noi, însă nu e cel mai ușor lucru să găsim servicii personalizate, specializate și adaptate nevoilor. Ne dorim foarte mult să creștem resursa umană specializată, apoi să atragem fonduri care să nu depindă de foarte multe uși, fără să mai fie nevoie de atâta birocrație.

Noua strategie a guvernului pare a fi un compromis între ce trebuie făcut și ce se poate face în realitate.

Valentin Vătăjelu, președintele Comitetului de luptă împotriva traficului de persoane: Politicile guvernului trebuie să fie însoțite de măsuri complexe și de aplicări riguroase, pentru a avea un impact real în prevenirea și combaterea acestui fenomen, de aceea e vremea să părăsim zona de confort și să ieșim din paradigma în care o strategie este percepută formal ca un tabel de măsuri cu activități desfășurate pentru a avea ce raporta.

Strategii similare se fac la 4-5 ani, dar cea de acum pare apreciată și de ONG-uri. Așteaptă însă ca măsurile să fie aplicate.