România are doar 7 bazine olimpice omologate. Unde s-a antrenat David Popovici

Ne bucurăm cu toții, inclusiv autoritățile, de fiecare medalie câștigată de sportivii români, însă contribuția statului român tinde către zero. În acest moment, în toată țara sunt doar 7 bazine olimpice omologate. Ca să înțelegem cum încurajează alte țări performanța, dăm exemplul Ungariei. Numai Budapesta are 16 bazine olimpice.

Bazinul Lia Manoliu este singurul olimpic omologat din București. Acolo s-a antrenat, în condiții nu tocmai europene, campionul mondial David Popovici. Însă pentru mulți părinți e singurul loc în care își permit să-i ducă pe copii.

Se poate mult mai bine. Dacă vrem să creștem campioni, trebuie să le și oferim un mediu OK de a se dezvolta.

Bazine sunt mai multe. Problema este că toate sunt private și toate costă. Vorbim de sacrificiul părinților. Altfel, nu se poate face performanță, momentan în România.

Un alt bazin în care se poate face performanță se află în Otopeni, județul Ilfov, dar distanța mare e un dezavantaj pentru cei din Capitală.

Dragoş Porojnicu, jurnalist TVR: Complexul sportiv de nataţie Otopeni, pentru care s-a alocat un buget de 164.183.000 lei, are şase bazine de înot, dintre care două olimpice, unul pentru înot şi unul pentru sărituri, un bazin de antrenament şi trei bazine pentru iniţiere şi recuperare.

Pe lângă cele două, mai sunt doar cinci bazine olimpice omologate în toată țara.

Emil Hossu-Longin, jurnalist sportiv TVR: E o cifră ridicolă în România, o cifră ridicolă la nivel de țară care vrea să reprezinte ceva în acest sport, e o cifră ridicolă dacă ne comparăm cu Budapesta. Budapesta are 16 bazine, la patinoare nu mai vorbim. Măcar pentru inițiere ar trebui ca fiecare oraș care are măcar 200.000 de locuitori să aibă un bazin de 1.000-2.000 de locuri, dar de dimensiuni olimpice. E un dezinteres național vizavi de infrastructură sportivă. A fost jaf și cotropire în materie de baze sportive după 1990, desființate, părăginite, dezvoltate în cu totul altceva.

De exemplu, bazinul olimpic construit în anii ‘70 în Galați a fost închis definitiv în 2005, din cauza tasării terenului.

Situație complicată și în Brăila, oraș care a dat două campioane olimpice, Camelia Potec și Diana Mocanu.

Alina Salanţi, corespondent TVR: În 2011 au început lucrările la bazinul olimpic din Brăila, însă acestea au fost oprite 4 ani mai târziu, deși clădirea era ridicată în proporție de 90%. Timp de 10 ani, statul român nu a fost în stare să finalize lucrarea. Abia în luna februarie a acestui an, CNI a găsit un constructor dispus să o termine. Însă nici până în acest moment nu s-a apucat de treabă.

Grav este că nici orașe mari, precum Timișoara, nu au bazine olimpice omologate.

Luisa Tîrcă, jurnalist TVR Timişoara: Există un singur bazin olimpic, cu o lungime de 50 de metri, dar care este în cadrul unei arene private și două semiolimpice.

Pentru a fi omologat, un bazin olimpic trebuie să aibă 50 de metri lungime, 25 lățime și o adâncime de minimum 2 metri.