Rezultatele testelor PISA, sub lupa specialiştilor OCDE reuniți la București. ”Este vorba de o schimbare a practicilor de predare, a modului de gândire a profesorilor și de modernizare a profesiei”

Rezultatele testelor PISA, care au scos la iveală un alfabetism funcţional de 49% la Matematică, 42% la Lectură şi 44% la Ştiinţe, şi în urma cărora România s-a plasat pe penultimul loc în Uniunea Europeană, au multe explicaţii, spun specialiştii OCDE.

Andreas Schleicher, directorul OCDE pentru Educaţie: Nu este doar o problemă de curriculum, ci este vorba de o schimbare a practicilor de predare, a modului de gândire a profesorilor și de modernizare a profesiei de dascăl. Ceea ce vedem în țări cu sisteme performante de educație este o legătură strânsă între elev și profesor. Ceea ce m-a surprins în România este „distanța” dintre profesor și elevi.

Mihaela Nabăr, director executiv World Vision România: Sunt niște rezultate care erau foarte predictibile, sunt niște rezultate care nu țin de reziliență, sunt niște rezultate care sunt extrem de influențate de statutul socio-economic al copiilor noștri din cele mai vulnerabile medii. Mă uitam că dacă era probabil un alt sector până la momentul ăsta aveam declarată stare de urgență.

Şi minusurile nu se opresc aici, spune directorul OCDE pentru Educaţie.

Andreas Schleicher, directorul OCDE pentru Educaţie: Cu siguranță nu faceți predarea atractivă, nu doar financiar ci și intelectual. Sistemele performante de educaţie le oferă profesorilor oportunitatea unor cariere interesante, dacă eşti specializat, dacă faci în mod special ceva foarte bine, primeşti recunoaştere, eşti recompensat pentru asta, primeşti recunoaştere în societate.

Ligia Deca, ministrul Educaţiei: Avem și copii excepționali, avem și o proporție mult prea mare de copii, de tineri de 15 ani care nu trec de nivelul 2 în testele PISA, ceea ce înseamnă că nu pot utiliza în viața reală cunoșțințele teoretice pe care le capătă în școală. PISA ne indică niște potențiale piste pe care ar trebui să le investigăm și în zona cărora am putea să luăm măsuri.

Doar 4% dintre elevii români au arătat cel mai ridicat nivel de performanţă la matematică, 2% la Lectură şi 1,4% la Ştiinţe. Rezultatele testelor PISA arată și prăpastia dintre elevii cu posibilităţi finanaciare şi cei care se confruntă cu lipsuri materiale.

Gabriela Noveanu, coordonator naţional PISA 2022: Decalajul socio-economic îşi spune cuvântul. 26% din variaţia performanţei este explicabilă prin statutul socio-economic, pe când în 2018 acest lucru era într-un procent de 19%.

Ministerul Educaţiei are în plan standardizarea evaluărilor naţionale şi pregătirea profesorilor pentru a creste nivelul de alfabetizare funcţională a elevilor. Însă, măsurile sunt contestate de unii specialişti în educaţie.