Revoluția de pe acoperișuri: România are peste 330.000 de prosumatori. Rețelele trebuie să țină pasul

În timp ce România discută despre reactoare nucleare, gazele din Marea Neagră și investiții de miliarde, o schimbare rapidă are loc pe acoperișurile caselor și firmelor. Peste 330.000 de români și companii produc deja energie, iar puterea instalată a panourilor lor a ajuns la aproape 3.800 MW.

România avea, la finalul lunii aprilie, 332.684 de prosumatori racordați la rețea, cu o putere instalată totală de 3.789 MW. Aproape 300.000 dintre aceștia sunt persoane fizice.

Ritmul de creștere este spectaculos. Într-o singură lună au apărut peste 10.600 de noi prosumatori. Asta înseamnă, în medie, peste 350 de gospodării sau companii noi în fiecare zi.

Puterea instalată la prosumatori a depășit deja capacitatea parcurilor fotovoltaice dispecerizabile din România. Este un semnal clar că tranziția energetică nu se mai face doar prin proiecte uriașe, construite de companii mari, ci și prin zeci de mii de decizii luate de familii și antreprenori.

În zilele însorite, energia produsă de panourile de pe acoperișuri poate reduce necesarul de electricitate cumpărat din piață. În anumite intervale, acest lucru poate tempera presiunea asupra prețurilor angro, pentru că energia solară are costuri de producție foarte mici.

Schimbarea vine însă cu o problemă tot mai vizibilă: rețelele de distribuție nu au fost construite pentru un sistem în care sute de mii de consumatori devin, în același timp, și producători.

„Această evoluție mută însă o presiune tot mai mare asupra rețelelor de distribuție, care trebuie să țină pasul cu un ritm de dezvoltare fără precedent”, a avertizat președintele ANRE, George Niculescu.

Sistemul energetic românesc a fost proiectat, în principal, pentru ca electricitatea să circule dinspre marile centrale către consumatori. Acum, în multe zone, energia intră și în sens invers în rețea, din gospodării și firme. Fără investiții rapide în infrastructură, această transformare poate genera blocaje și întârzieri la racordare.

Un semnal important vine și din zona stocării. Peste 101.000 de prosumatori au deja baterii, cu mai mult de 10.000 peste nivelul lunii precedente.

Bateriile le permit oamenilor să păstreze energia produsă ziua pentru seară sau pentru perioadele în care panourile nu mai produc. Astfel, consumatorii devin mai independenți, iar presiunea asupra rețelei poate fi redusă.

Miza este mai mare decât o factură mai mică la electricitate. Pentru prima dată, sute de mii de români nu mai sunt doar clienți ai companiilor de energie, ci participanți activi la piață.

Cu fiecare panou instalat, România își diversifică sursele de energie și își reduce, cel puțin parțial, vulnerabilitatea la importuri și la fluctuațiile de preț. Provocarea următorilor ani va fi ca rețelele să evolueze la fel de repede ca oamenii care își montează panouri pe case.