Reportaj BBC: Ucraina se confruntă cu o catastrofă demografică. Statul plătește pentru ca soldații să își înghețe sperma

 „Bărbații noștri mor. Fondul genetic ucrainean moare. Este vorba despre supraviețuirea națiunii noastre”, este mărturia unui soldat ucrainean, pentru BBC, dintr-o poziție undeva aproape de linia frontului din est.

În vârstă de 35 de ani, el servește în Garda Națională a Ucrainei, iar când s-a întors recent în permisie, soția lui l-a convins să meargă la o clinică din Kiev pentru a lăsa o probă de spermă. Aceasta a fost congelată gratuit, ca parte a unui program destinat militarilor activi.

Dacă Maxim ar fi ucis, soția lui ar putea folosi proba pentru a încerca să aibă copilul pe care și l-au dorit mereu.

Dar el spune că sperma congelată ar putea fi crucială pentru întemeierea unei familii, în orice situație.

„Fie că ești chiar în ‘punctul zero’ al frontului, fie la 30 sau chiar 80 de kilometri în spate, nu există nicio garanție că ești în siguranță”, explică soldatul, menționând că dronele rusești reprezintă o amenințare constantă.

„Asta înseamnă stres, iar acest lucru îți poate afecta capacitatea reproductivă. Așa că trebuie să ne gândim la viitor și la viitorul națiunii ucrainene”, spune bărbatul.

Clinicile private de fertilitate au început să ofere crioconservare militarilor încă din 2022, la începutul invaziei ruse la scară largă.

Aceștia își puteau congela gratuit sperma sau ovulele, în cazul în care erau răniți în luptă sau fertilitatea le era afectată.

În anul următor, parlamentul a intervenit pentru a reglementa practica și a asigura finanțare de stat.

„Soldații noștri ne apără viitorul, dar ar putea să și-l piardă pe al lor, așa că am vrut să le oferim această șansă”, explică deputata Oksana Dmitrieva, care a contribuit la elaborarea legii.

Totuși, primele eforturi legislative au stârnit un val de indignare publică, deoarece prevedea că toate probele trebuie distruse în cazul decesului donatorului. Situația a devenit cunoscută când o văduvă de război a încercat să aibă un copil folosind sperma congelată a soțului și a fost împiedicată.

Legea a fost ulterior modificată, astfel încât probele militarilor sunt păstrate gratuit până la trei ani după deces și pot fi folosite de parteneră, cu consimțământ scris prealabil.

Programul urmărește și abordarea unei crize demografice care exista înainte de invazia Rusiei, dar care s-a agravat dramatic din cauza numărului mare de bărbați uciși în luptă, mulți dintre ei tineri și în formă fizică bună.

La aceasta se adaugă milioanele de refugiați, în principal femei, care au părăsit țara. La patru ani de la începutul războiului, multe sunt încă în străinătate, deoarece viața în Ucraina nu a devenit mai ușoară.

 „Ne gândim și la viitor și la toți tinerii pe care i-am pierdut. Trebuie să-i înlocuim”, spune Dmitrieva. „Acesta este un pas mic pentru a îmbunătăți situația demografică”.

În vizitele sale pe front, deputata îi încurajează pe soldați să vorbească despre viața lor sexuală și despre problemele de fertilitate – și să ia în considerare congelarea spermei.

„La început sunt foarte jenați, dar discutăm, îi îndemn să le spună și altora, iar apoi vin și o fac”, spune ea. „Dacă au această șansă, de ce nu? Nu doare!”.

Centrul de Medicină Reproductivă din Kiev, administrat de stat, a început să includă soldați în program în ianuarie.

Puțin peste 10 persoane s-au înscris până acum, dar clinica este convinsă că numărul va crește pe măsură ce informația se răspândește.

„Ne așteptăm la o cerere mare. Avem mari speranțe”, spune directoarea Oksana Holikova.

În laborator, „materialul biologic” este colectat, pregătit și depozitat. Vase uriașe se deschid eliberând un nor care seamănă cu gheața carbonică, dezvăluind tuburi lungi suspendate în interior, pline cu spermă.

Pe coridoarele liniștite se văd urmele ascunse ale acestui război: un singur nou-născut gângurind într-un pătuț și o singură femeie în travaliu. Numărul pacientelor însărcinate a scăzut la jumătate de la începutul războiului total.

„Dacă femeile sunt stresate, pot avea probleme cu ciclul menstrual. Totul este legat”, explică Holikova. „Aproximativ 60% dintre pacientele mele iau antidepresive, inclusiv persoane cu atacuri de panică din cauza rachetelor și dronelor”.

Altele suferă de ceea ce ea numește „sindromul vieții amânate”: pun pe pauză decizii majore, inclusiv nașterea unui copil. „Femeilor le este teamă să rămână însărcinate dacă vor ajunge să fugă în adăposturi antiaeriene”.

Așa că Ucraina are nevoie de fiecare nou-născut posibil. Însă legislația menită să ajute familiile militarilor nu funcționează întotdeauna fără probleme.

Katerina Malyshko și soțul ei, Vitali, încercau de ceva timp să aibă un copil. Ea crede că dificultățile lor de concepere au fost cauzate sau cel puțin agravate de război: „tot stresul și nopțile nedormite”, spune Katerina. „Fiecare noapte e ca o loterie: nu știi dacă te vei trezi”.

Cuplul ar fi sărbătorit anul acesta patru ani de căsnicie, poate cu un nou bebeluș. Iarna trecută aveau trei embrioni viabili la clinica de fertilitate, iar Katerina urma să îi transfere în uter.

Apoi Vitali a fost ucis.

„A fost lovitură directă cu o bombă ghidată, nu a avut nicio șansă”, spune ea.

Katerina vorbește deschis despre lupta de a continua să trăiască fără soțul ei. Durerea i-a fost amplificată când clinica i-a spus că nu are dreptul să continue tratamentul cu embrionii congelați sau cu sperma lui Vitali.

„Le-ar fi păstrat”, spune ea. „Dar eu nu le puteam folosi”.

Deputata Oksana Dmitrieva a intervenit direct în unele cazuri pentru a se asigura că familiile militarilor sunt tratate corect, dar recunoaște că noua lege mai are nevoie de ajustări.

Un vot privind mai multe amendamente este programat pentru primăvară.

Însă Katerina, disperată și îndurerată, a fost nevoită să apeleze la instanță și abia după șase luni epuizante emoțional un judecător a decis în favoarea ei.

„Am citit hotărârea și am stat acolo și am plâns. Pentru că era familia noastră. Așteptasem atât de mult și trecuserăm prin atâtea”, își amintește ea.

„Am simțit bucurie și durere în același timp, pentru că a trebuit să lupt pentru drepturile mele. Dar am vrut să fac asta, pentru a-mi onora soțul”.

Katerina nu este încă pregătită să încerce să aibă un copil: se simte prea fragilă. Nici nu crede că războiul se va încheia curând, astfel încât să poată naște într-o țară în pace.

„Dacă facem compromisuri acum, atunci pentru ce au murit atâția oameni?”, este reacția ei la ideea ca Ucraina să cedeze teritorii pentru a opri invazia Rusiei.

Dar își dorește opțiunea de a avea copilul soțului ei atunci când va fi pregătită.

„Cred că copiii soldaților noștri căzuți ar trebui să aibă o șansă la viață: au dreptul să trăiască în țara pentru care părinții lor au murit.”

Pe front, în pericol constant, Maxim este de acord.

„De aceea am făcut-o și e minunat!”, spune soldatul într-o discuție telefonică cu reporterul BBC. „Pentru că poate mâine dispar brusc. Dar soția mea va avea sperma mea și o va putea folosi. Este un lucru în minus pentru care să îmi fac griji”.

Cea mai mare problemă, crede Maxim, este convingerea bărbaților să se înscrie în program.

Directoarea clinicii din Kiev, Oksana Holikova, își amintește că un veteran i-a spus că soldații veneau la el în lacrimi pentru că aveau dificultăți în a avea relații intime sau în a concepe un copil.

„Bărbații sunt discreți, dar există multe probleme psihologice”, admite Maxim.

El sugerează ca soldații să fie îndrumați să își înghețe sperma atunci când sunt mobilizați, la fel cum lasă probe de ADN pentru identificare în caz de deces.

„Tot ce ne oprește este faptul că trebuie să vorbim mai mult despre asta și să explicăm de ce este important”, concluzionează el.

„Pentru că noi, bărbații, nu facem nimic decât dacă ne este pus direct în față – și suntem împinși să o facem.”