Ce șanse sunt să fie pus în aplicare referendumul privind CSM, propus de președintele Nicușor Dan

22 December 2025, 09:10 (actualizat 22 December 2025, 09:59)

Președintele Nicușor Dan a anunțat că intenționează să inițieze, în luna ianuarie, un referendum în rândul magistraților, cu întrebarea dacă CSM acționează în interes public sau în interesul unui grup din interiorul sistemului judiciar. Sunt însă opinii potrivit cărora un astfel de referendum nu are șanse reale de a fi organizat sau de a produce efecte juridice, întrucât nu este prevăzut de legislația în vigoare și nici de Constituția României.

În România au existat numeroase referendumuri care, deși au fost validate prin vot, nu au fost puse în aplicare. În plus, un referendum care să vizeze o categorie profesională, precum magistrații, nu poate fi organizat, neexistând o bază legală pentru o astfel de consultare.

Jurnalista Lili Năstase a explicat că funcționarea Consiliul Superior al Magistraturii este reglementată prin lege, iar orice modificare a acesteia presupune o procedură legislativă complexă, care nu poate fi realizată „peste noapte”. În cel mai bun scenariu, modificările legilor justiției ar necesita cel puțin șase-șapte luni și ar trebui realizate cu consultarea specialiștilor din domeniu.

Ideea unui referendum în interiorul sistemului judiciar nu este clar fundamentată, iar o astfel de inițiativă riscă să afecteze și mai mult imaginea justiției, care traversează deja o perioadă dificilă.

Lili Năstase a mai arătat că membrii CSM au mandate stabilite prin lege, iar o eventuală revocare se poate face doar prin proceduri individuale, la solicitarea instanțelor care i-au desemnat, proces considerat îndelungat și anevoios.

În ceea ce privește întâlnirea de la Palatul Cotroceni, jurnalista apreciază că aceasta nu va produce schimbări majore, rolul președintelui fiind mai degrabă unul de mediere între puterile statului, conform atribuțiilor constituționale.

Membrii CSM au mandate pe șase ani, se fac trei ani acum, la 1 ianuarie, mai sunt trei ani. Mandatele sunt prin votul curților de apel, judecătoriilor și așa mai departe. Sunt trei membrii de drept, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, ministrul Justiției și procurorul general și sunt doi membri trimiși de societatea civilă. Deci sunt și cinci membri care pot face în anumite situații diferența, chiar dacă nu peste tot.  Nu poți să scoți președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, ministrul Justiției și procurorul general, indiferent cine sunt. Ei sunt de drept acolo în Consiliul Superior al Magistraturii, iar CSM ar putea fi dizolvat doar dacă, individual, judecătorii să spunem de la Judecătorii vor solicita revocare.

Contextul declarațiilor îl reprezintă anunțul făcut de președintele Nicușor Dan, care a afirmat că intenționează să inițieze, în luna ianuarie, un referendum în rândul magistraților, cu întrebarea dacă CSM acționează în interes public sau în interesul unui grup din interiorul sistemului judiciar. Dacă din rezultatul referendumului reiese ideea că membrii CSM acționează în interesul unui grup din interiorul sistemului judiciar, se așteaptă demisiile acestora.

Reacţie a judecătorilor din CSM: Referendumul propus de preşedinte nu este prevăzut de dispoziţiile legale

Exercitarea atribuţiilor constituţionale de către autorităţile publice trebuie să se realizeze cu respectarea strictă a principiului separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, astfel cum este consacrat de Constituţie, precizează duminică judecătorii din CSM, ca reacţie la iniţiativa preşedintelui Nicuşor Dan de a organiza un referendum în cadrul corpului magistraţilor.

Actuala componență a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM)

Din Consiliul Superior al Magistraturii fac parte trei categorii de membri:

14 judecători și procurori aleși prin vot direct în adunările generale ale judecătorilor și procurorilor din cadrul instanțelor și parchetelor de pe lângă acestea, la nivel național.

Doi reprezentanți ai societății civile selectați și votați de Senatul României, în ședință comună, pe baza candidaturilor depuse.

Trei membri de drept prin funcția pe care o dețin, fără a fi necesar un proces de votare: ministrul Justiției, președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție și procurorul-general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și justiție.

Componența actuală a CSM (decembrie 2025):

Președinte: Elena-Raluca Costache, judecător;

Vicepreședinte; Claudiu-Constantin Sandu, procuror;

Membrii aleși cu activitate permanentă: Claudiu-Marian Drăgușin, judecător; Alin-Vasile Ene, judecător; Narcis Erculescu, judecător; Daniel Grădinaru, judecător; Ramona-Graţiela Milu, judecător; Gheorghe-Liviu Odagiu, judecător; Mihaela-Laura Radu, judecător; Denisa-Angelica Stănișor, judecător; Daniel-Constantin Horodniceanu, procuror; Emilia Ion, procuror; Mărioara-Cătălina Sîntion, procuror; Bogdan-Silviu Staicu, procuror; Fănel Mihalcea, reprezentant al societăţii civile; Ioan Sas, avocat, reprezentant al societăţii civile;

Membrii de drept: Lia Savonea, preşedintele ICCJ; Alex-Florin Florența, procurorul general; Radu Marinescu, ministrul Justiţiei.

sursa: CSM

Urmărește-ne pe Google News

Ultima Oră

Cele mai citite