NY Times: Războiul din Ucraina adâncește Rep. Moldova într-o criză de energie. Protestele plătite se țin lanț

„Mă opresc pe stradă și mă întreabă: «Când putem merge la un alt protest?»”, a declarat primarul din Orhei, Pavel Verejanu, descriind ceea ce el a numit furia publică față de guvernul pro-occidental de la Chișinău și eșecul acestuia de a asigura un acord cu Rusia pentru o aprovizionare constantă cu energie ieftină.

Există însă un alt motiv pentru care oamenii sunt atât de dornici să protesteze: ei sunt plătiți să se alăture mitingurilor săptămânale zgomotoase care au avut loc din septembrie în capitală, cerând înlăturarea președintelui Rep. Moldova, Maia Sandu.

Protestele plătite împotriva președintei și a înclinării sale vestice sunt organizate de partidul primarului, o forță pro-rusă vehementă condusă de predecesorul său, Ilan M. Șor, un escroc condamnat și fugar care, potrivit oficialilor, lucrează pentru a transforma o criză energetică într-o criză politică.

Furia provocată de prețurile ridicate la energie clocotește în Europa de luni de zile, oferind Moscovei ceea ce consideră a fi cea mai bună speranță de a eroda sprijinul public pentru Ucraina și de a presa guvernele occidentale să renunțe la condamnările lor privind invazia Rusiei.

Activiștii de extremă stângă și de extremă dreaptă favorabili Rusiei au ajutat la mobilizarea protestelor față de prețurile ridicate la energie în Cehia, Germania și alte țări europene. Dar aceste demonstrații au fost mai puțin frecvente și mult mai puțin finanțate decât mitingurile săptămânale și flash mob-urile, adesea zilnice, din Moldova, o țară deosebit de vulnerabilă din cauza clivajelor politice, economice și lingvistice de lungă durată.

Rusia nu numai că a creat nemulțumire publică în Moldova prin presiuni asupra livrărilor de energie, dar, lucrând prin intermediul unor aliați locali precum Șor, a împins această nemulțumire în stradă, încercând să dea jos guvernul pro-occidental.

„Este evident că toate aceste lucruri sunt legate între ele”, a declarat ministrul de externe al Republicii Moldova, Nicu Popescu. Criza energetică, a adăugat el într-un interviu, este „foarte, foarte gravă” și „este legitim ca mulți oameni să se simtă nemulțumiți”.

Dar el a spus că rolul lui Șor în organizarea și finanțarea protestelor este „o încercare de a manipula și de a călări efectele negative ale războiului din Ucraina”. Rezultatul, a spus el: o criză de energie pusă la cale de Rusia și exploatată de grupuri care „susțin în mod deschis Rusia”, pentru a „destabiliza guvernul”.

O țară minusculă, dar importantă din punct de vedere strategic, plasată între România – membră a NATO și a Uniunii Europene – și Ucraina, Republica Moldova a fost prinsă, de la prăbușirea Uniunii Sovietice, din care făcea parte, într-un intens război geopolitic între Est și Vest.

Politicienii locali susținuți fie de Moscova, fie de Washington și Uniunea Europeană au făcut schimb de putere într-o lungă serie de guverne instabile la Chișinău. Partidul lui Șor a câștigat doar șase din cele 101 locuri în Parlament la alegerile de anul trecut, în timp ce partidul Maiei Sandu a câștigat o majoritate mare în fața celor care doresc relații strânse cu Moscova.

Invadarea Ucrainei a împins această luptă perenă într-o nouă fază tumultoasă.

Asta a trimis unde de șoc și, în cel puțin două cazuri, rachete care s-au prăbușit pe teritoriul moldovean. Rachetele au aterizat în nordul Moldovei, în apropiere de granița cu Ucraina, zdruncinând și mai mult o țară fragilă care se confruntă deja cu o inflație de aproape 35 la sută. Prețurile la gaze în Moldova au crescut de șapte ori, iar prețurile la electricitate au crescut de patru ori în ultimele 12 luni, a declarat sâmbătă pentru CNN Maia Sandu.

Deși nu este parte directă a războiului, Moldova, a cărei Constituție o obligă la neutralitate, a resimțit furia Rusiei prin tăieri drastice ale livrărilor de energie.

Avertizând asupra unei „ierni grele” care îi așteaptă fără gazul rusesc, Șor a folosit recent pagina sa de Facebook pentru a-i îndemna pe susținători să „iasă în masă” la proteste. „Trebuie să facem tot ce putem pentru a scăpa de acest guvern incompetent și pentru a organiza alegeri anticipate”.

El nu a răspuns la solicitările de interviu, subliniază NY Times.

În octombrie, Statele Unite au impus sancțiuni împotriva lui Ilan Șor, a soției sale, vedetă pop rusescă, și a altor șapte persoane pentru implicarea în „campanii persistente de influență malignă” din partea Rusiei în Republica Moldova.

În aceeași lună, poliția a efectuat raiduri nocturne în 55 de birouri, vehicule și reședințe legate de el și de partidul său. Anchetatorii au confiscat 20 de pungi de cumpărături din plastic negru umplute cu valută locală în valoare de 89.000 de dolari, despre care procurorii spun că reprezentau suma cheltuită timp de o săptămână pentru proteste și alte activități care vizau înlăturarea guvernului.

„S-au depus multe eforturi și mulți bani pentru a destabiliza situația din țara noastră”, a declarat într-un interviu Veronica Dragalin, procurorul anticorupție din Moldova.

Mulți oameni, inclusiv oficiali americani, suspectează că o parte din banii Partidului Șor provin din Rusia, ceea ce ar fi ilegal, dar Șor a negat acest lucru.

Plătirea oamenilor pentru a protesta nu este ilegală. Dar, prin amplificarea nemulțumirilor autentice, se creează impresia că țara se destramă – un mesaj, spun analiștii, care a fost promovat cu bucurie de posturile de știri rusești.

De asemenea, partidul lui Șor exagerează în mod obișnuit dimensiunea protestelor sale, afirmând, de exemplu, că 45.000 de persoane au apărut săptămâna trecută în fața biroului procurorului general. Numărul real a fost de câteva mii.