Războiul din Orientul Mijlociu și riscul rămânerii fără apă potabilă

8 dintre cele mai mari 10 stații de desalinizare a apei de pe Pământ sunt în Golf, iar atacurile împotriva a două stații de desalinizare, una în Iran și alta în Bahrain, scot la iveală vulnerabilitatea acestei regiuni deșertice

De la începutul ofensivei Statelor Unite și a Israelului împotriva Iranului, acum trei săptămâni, și al acțiunilor de represalii ale Republicii Islamice Iran în regiune, au existat două situații  în care ținta aparentă a atacurilor a fost un obiectiv aproape tabu: infrastructura de alimentare cu apă a adversarului și instalațiile de apă potabilă, potrivit El Pais.

În inima aridă a Peninsulei Arabice, unde temperaturile toride și precipitațiile neglijabile definesc peisajul, apa nu este doar o resursă, ci reprezintă cheia supraviețuirii. Cele șase state membre ale Consiliului de Cooperare al Golfului (CCG) – Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite (EAU), Kuweit, Bahrain, Qatar și Oman – se bazează în mare măsură pe stațiile de desalinizare pentru a-și potoli setea. Aceste instalații, care transformă apa de mare în apă potabilă, furnizează majoritatea apei potabile pentru populațiile care au crescut exponențial pe fondul prosperității generate de petrol, a scris și Daily Telegraph, într-o analiză despre riscul rămânerii fără apă potabilă în Golf.

Primele atacuri asupra instalațiilor de apă

Deși apa este cea mai vitală resursă, pare că războiul nu mai garantează nimic, în regiune. Primul incident a avut loc pe 7 martie. Ministrul de externe al Iranului, Abbas Araghchi, a acuzat Statele Unite că au atacat o stație de desalinizare de pe insula Qeshm, din strâmtoarea Ormuz, afectând astfel aprovizionarea cu apă a 30 de localități. Deși armata americană a negat acest lucru, șeful diplomației iraniene a aruncat vina pe SUA: ”Statele Unite au creat precedentul, nu Iranul”, a scris el pe rețelele de socializare. A doua zi, Ministerul de Interne din Bahrain a declarat că o dronă iraniană a provocat „daune materiale” unei stații de desalinizare din țară.

”Omul poate supraviețui fără combustibil, dar ar muri în câteva zile fără apă”

Până în prezent, acest schimb de lovituri delicat nu s-a intensificat, iar pagubele provocate au fost limitate. Însă atacurile reprezintă o amenințare latentă, mai ales pentru statele arabe deșertice din Golful Persic, unde precipitațiile reduse, absența râurilor permanente și epuizarea rezervelor de apă subterană, pe fondul unei expansiuni demografice și economice rapide, fac ca populațiile lor să fie foarte dependente de o rețea fragilă de stații de desalinizare.

„Deși ar fi dificil, omul poate supraviețui fără combustibil sau fără tehnologie, dar ar muri în câteva zile fără apă, motiv pentru care atacarea resurselor de apă declanșează o teamă primară”, subliniază Mohammad Abu Hawash, cercetător la Middle East Council on Global Affairs și expert în politica apei din regiune. „Acest lucru explică panica resimțită de unii când s-a aflat de atacul asupra instalațiilor de desalinizare din Bahrain și de pe insula Qeshm”, adaugă el.

Cele șase state arabe din Golf – Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Qatar, Bahrain, Kuweit și Oman – dispun de peste 400 de stații care produc aproape 50% din apa desalinizată la nivel mondial, deși reprezintă mai puțin de 1% din populație.

Opt dintre cele mai mari 10 stații de pe planetă se află în această regiune, unde dependența de desalinizare pentru aprovizionarea cu apă variază între 18% în Arabia Saudită, 41% în Emiratele Arabe Unite și 61% în Qatar, conform statisticilor locale. Dacă se ia în considerare doar apa potabilă, procentul crește până la 42% în Emiratele Arabe Unite, 70% în Arabia Saudită și 99% în Qatar.

Nici Iranul nu e mai ferit de necazuri

Iranul pornește dintr-o poziție mai puțin vulnerabilă, deoarece aprovizionarea sa se bazează în mare măsură pe baraje și fântâni. Însă, în ultimii ani, resursele de apă regenerabile ale țării, inclusiv râurile și rezervele de apă subterană, au scăzut, de asemenea, vertiginos, în timp ce perioadele de secetă au devenit mai frecvente și mai severe.

Combinată cu expansiunea urbană și industrială și cu unele politici agricole contestate, această tendință a dus la niveluri critice de penurie de apă care au declanșat deja proteste în trecut.

În cazul monarhiilor din Golf, vulnerabilitatea lor provine și din faptul că, din motive de eficiență, multe dintre stațiile lor de desalinizare sunt amplasate pe coastă, în apropierea zonelor logistice și a instalațiilor energetice de care depind pentru a funcționa. Acum că multe dintre aceste infrastructuri au devenit ținte militare, stațiile de desalinizare se află periculos de aproape de țintele atacate.

De exemplu, una dintre țintele Iranului a fost portul comercial Jebel Ali din Emiratele Arabe Unite, cel mai mare din Orientul Mijlociu și unul dintre cele mai aglomerate din lume. Însă unele dintre atacurile sale asupra portului au avut loc la doar 20 de kilometri de complexul de stații de desalinizare care alimentează Dubaiul cu apă. În Kuweit, interceptarea unei drone a provocat, de asemenea, la începutul lunii martie un incendiu într-o uzină de distilare a apei.

„A le lăsa complet nefuncționale este mai dificil decât s-ar putea presupune”

Cu toate acestea, Abu Hawash subliniază că nu este ușor să scoți din funcțiune aceste instalații.

„Principalele stații de desalinizare din Golf sunt atât de mari încât cuprind mai multe unități”, precizează el, menționând că Ras Al Khair, în Arabia Saudită, are aproximativ 25 de unități, iar Jebel Ali, în Emiratele Arabe Unite, opt. „A le lăsa complet nefuncționale este mai dificil decât s-ar putea presupune. Este posibil, dar ar fi mai costisitor, riscant și complicat”, explică el în El Pais.

Primul protocol adițional la Convențiile de la Geneva din 1949 – considerate nucleul dreptului internațional umanitar –  interzice, indiferent de motiv, atacurile împotriva infrastructurilor indispensabile pentru supraviețuirea populației civile, inclusiv a instalațiilor de apă potabilă. Cu toate acestea, deși majoritatea statelor l-au ratificat, printre cele trei care nu au făcut-o se numără tocmai Israelul, Statele Unite și Iranul.

Rebelii din Yemen au atacat în Arabia Saudită

În ceea ce privește Golful Persic, Arabia Saudită a suferit, în ultimii ani, două atacuri asupra stațiilor de desalinizare din partea rebelilor huti din Yemen, aliați ai Iranului.

Aceste acțiuni, alături de vulnerabilitatea inițială, au determinat țările din regiune să ia măsuri precum încercarea de a-și descentraliza infrastructura, consolidarea protecției resurselor subterane limitate și construirea de stații mai mici și blindate, eforturi care ar putea fi accelerate acum.

Abu Hawash consideră că țările din regiune ar trebui să îmbunătățească reîncărcarea artificială a acviferelor, să investească în soluții inovatoare pentru a-și reduce dependența de stațiile de desalinizare și să mizeze pe o mai mare integrare regională a rețelelor de apă și de apărare.

 Cu toate acestea, expertul prevede că „aceste instalații vor continua să reprezinte o vulnerabilitate” și avertizează că „un adversar hotărât ar putea încă să le provoace daune semnificative”