Raportul Comisiei Europene: România ratează criteriile pentru euro, iar datoria ar putea urca la 90% din PIB până în 2036

România nu îndeplinește, în prezent, niciunul dintre cele patru criterii economice necesare pentru adoptarea monedei euro. Cel mai recent Raport de Convergență al Comisiei Europene arată că inflația, deficitul bugetar, costurile de împrumut și datoria publică țin țara departe de zona euro.

România se află încă departe de momentul în care ar putea schimba leul cu euro. Noul Raport de Convergență al Comisiei Europene arată că economia rămâne dezechilibrată, iar corectarea problemelor bugetare va dura ani.

Cea mai mare presiune vine din zona datoriei publice. Aceasta a urcat de la 54,8% din PIB în 2024 la 59,3% în 2025 și este estimată la 61,6% în acest an, respectiv 63,4% în 2027.

Într-un scenariu de risc analizat de Comisia Europeană, datoria ar putea ajunge la aproximativ 90% din PIB în 2036.

Cu alte cuvinte, statul ar putea ajunge să datoreze aproape nouă lei pentru fiecare zece lei produși de economia României într-un an.

Deficitul și dobânzile, problema care apasă cel mai tare

În spatele acestei evoluții se află deficitele bugetare foarte mari și costurile tot mai ridicate ale împrumuturilor.

România a avut un deficit de 7,9% din PIB în 2025, iar Comisia estimează că acesta va coborî la 6,2% în 2026 și la 5,8% în 2027. Chiar și așa, nivelul rămâne mult peste plafonul european de 3% din PIB.

Țara noastră se află în procedură de deficit excesiv din 2020. Potrivit calendarului stabilit la nivel european, corectarea deficitului este așteptată până în 2030.

Între timp, statul plătește tot mai mult doar pentru dobânzi. Cheltuielile cu dobânzile au ajuns la 2,8% din PIB în 2025 și sunt estimate la 3% din PIB în 2026 și 2027.

Asta înseamnă mai puțini bani disponibili pentru investiții, spitale, școli sau infrastructură.

De ce nu poate România adopta euro

Raportul Comisiei Europene arată că România nu îndeplinește cele patru criterii economice analizate pentru intrarea în zona euro.

Inflația medie din ultimele 12 luni, calculată până în mai 2026, a fost de 8,4%, față de pragul de referință de 2,7%.

Dobânzile pe termen lung au fost, în medie, de 6,7%, peste limita de 5,1%.

România nu îndeplinește nici criteriul privind finanțele publice, din cauza deficitului excesiv, și nici pe cel al stabilității cursului de schimb. Leul nu participă în prezent la mecanismul ERM II, etapa obligatorie înaintea adoptării monedei euro.

Comisia mai arată că legislația românească trebuie adusă în acord cu regulile europene privind independența Băncii Naționale și integrarea acesteia în Eurosistem.

Alte vulnerabilități semnalate de Bruxelles

Pe lângă problemele bugetare, Comisia indică și deficitul mare de cont curent, care a fost de 7,9% din PIB în 2025 și ar urma să rămână ridicat, la 6,4% din PIB, inclusiv în 2027.

România este bine conectată economic la zona euro prin comerț și investiții, însă sectorul financiar este mai mic și mai puțin dezvoltat decât media zonei euro.

Raportul semnalează și probleme legate de calitatea instituțiilor, administrația publică și controlul corupției, domenii în care România rămâne sub media statelor din zona euro.

Mesajul Comisiei Europene este clar: euro nu este un obiectiv abandonat, dar nu poate fi atins printr-o simplă decizie politică.

Înainte de schimbarea monedei, România trebuie să reducă inflația, să țină deficitul sub control, să oprească accelerarea datoriei și să recâștige încrederea investitorilor. Altfel, factura dezechilibrelor de astăzi va fi plătită tot mai mult din bugetele următorilor ani.