Proiect de lege controversat. Acces nelimitat pentru Ministerul de Interne la camerele de supraveghere din spațiul public
Un proiect de lege controversat a ajuns pe masa senatorilor, după ce a fost adoptat tacit în Camera Deputaților. Deși există suspiciuni că documentul ar permite filarea cetățenilor fără acordul acestora și ar autoriza Ministerul de Interne să aibă oricând acces la imagini din spațiul public, inițiatorii susțin că prevederile nu au legătură cu astfel de practici. Și doar legiferează aspecte care țin de datele personale și de utilizarea dispozitivelor video folosite de forțele de ordine în timpul misiunilor.
Proiectul, inițiat de parlamentari liberali, care a trecut tacit de Camera Deputaților, ar urma să permită anumitor structuri ale Ministerului de Interne să poată face înregistrări video și audio fără mandat judecătoresc.
O prevedere din finalul documentului lasă loc la interpretări. Stabilește că MAI este autorizat să acceseze în timp real și gratuit, camere video de supraveghere a spațiilor publice în situații de urgență sau pentru monitorizarea situațiilor operative.
Cristina Trăilă, deputat PNL, iniţiator al proiectului: Aici nu vorbim de niciun fel de filaj. Filajul este atunci când urmărești o persoană determinată. Aici vorbim de măsuri operative. Atunci când sunt în activitate, atât Poliția de Frontieră, cât și Jandarmeria, în cadrul acelor măsuri operative în spații publice, pot cu aparatura din dotare să înregistreze acele activități care au potențial infracțional. Despre acest lucru este vorba.

Proiectul de lege reglementează și activitatea Jandarmeriei, a Poliției de Frontieră și a Imigrărilor în privință utilizării imaginilor și a datelor personale. Un alt paragraf care a stârnit comentarii este cel care face referire la așa numitele motive verosimile, în baza cărora se pot face înregistrări.
Ana Predescu, deputat AUR: E clar că ridică seriose preocupări vizavi de drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, și chiar a persoanelor de drept privat. Este, din punctul meu de vedere, lipsă de transparență, pentru că această adoptare tacită ne duce pe toți într-o zonă a suspiciunilor. Am înțeles că există acolo o sintagmă – ”filajul sub pretextul unor motive verosimile”. Nu cumva seamănă cu acea suspiciune rezonabilă în baza căreia au fost extrem de multe condamnări în instanță, care după aceea s-au dovedit a fi injuste?
Liviu Moșteanu, deputat USR: Să înțelegem cu toții cine, ce vrea să facă, cine are acces la acele imagini, cum pot fi folosite și așa mai departe. De la o bună intenție, la dictatură și folosirea abuzivă a unor imagini poate fi o distanță foarte scurtă.
Din Ministerul de Interne nimeni nu a fost de găsit că să lămurească situația. Reprezentanții instituției au precizat însă într-un comunicat că reglementările nu au legătură cu filarea cetățenilor. Și că este vorba doar de înregistrări făcute cu bodycam de către instituțiile care le dețin.
Jandarmeria nu are astfel de instrumente, iar acele înregistrări se fac în contextul obținerii unor informații legate de comiterea de ilegalități. Sindicaliștii din sistemul de ordinne publică au însă unele rezerve.
Cosmin Andreică, preşedinte sindicatul Europol: Acest act normativ vine suplimentar, fără o justificare concretă, ducând în derizoriu garanția dreptului constituțional la viață privată, vorbindu-se de ”motive verosimile”. Atât timp cât acestea nu sunt clar definite putem vorbi de abuzuri în rândurile celor care vor fi puși, de către șefii lor sau din oficiu, să filmeze și să monitorizeze persoane pe domeniul public.
Proiectul a ajuns la Senat, unde urmează să fie dezbătut în comisii și apoi supus la vot.