Producția globală de vin a scăzut la 225,8 milioane de hectolitri în 2024, cel mai redus nivel din 1961

Potrivit celui mai recent raport al Organizației Internaționale a Viei și Vinului, anul 2024 a fost unul complicat pentru această industrie la nivel mondial.

Producția a scăzut drastic, condițiile meteo au pus presiune pe podgorii, iar consumul global continuă să meargă în jos.

O criză care începe să se simtă și pe rafturi – și, da, și în pahare.

Cifrele confirmă gravitatea situației: producția globală de vin a scăzut la 225,8 milioane de hectolitri în 2024 – cel mai redus nivel din 1961 încoace. Vorbim de un declin de aproape 5% față de anul trecut, provocat de o combinație de factori meteorologici extremi: înghețuri timpurii, secetă persistentă, ploi abundente și boli ale viței de vie. Iar efectele s-au resimțit în marile regiuni viticole din ambele emisfere, fără prea multe excepții.

Pe lângă producție, scade și pofta de consum. Estimările pentru 2024 indică un consum global de 214,2 milioane de hectolitri…tot cel mai mic nivel din 1961 până acum…și o scădere de 3,3% față de anul 2023. Este un trend descendent care a început încă din 2018 și care reflectă schimbări profunde în comportamentul consumatorilor: noile generații beau mai puțin vin, iar inflația și scăderea puterii de cumpărare pun și ele presiune pe bugetul celor care poftesc la un pahar cu vin.

Nici Europa nu a fost ferită de probleme.

În 2024, Uniunea Europeană a produs 138,3 milioane de hectolitri de vin – cea mai mică producție din secolul 21, în scădere cu 3,5% față de anul precedent. Italia rămâne lider mondial, cu 44,1 milioane de hectolitri, însă Franța a avut o cădere abruptă: doar 36,1 milioane, în scădere cu peste 23%. Spania completează podiumul, cu 31 de milioane de hectolitri, dar trendul general rămâne unul descendent.

În acest peisaj dificil, România reușește cumva să își mențină locul pe harta mondială a vinului…asta la suprafața cultivată. Cu 187.000 de hectare de viță de vie, din care peste 8.000 de hectare pentru struguri de masă, România ocupă locul 8 la nivel global, devansând țări precum Portugalia, Chile sau Australia.

Mai mult, în 2024, suprafața cultivată a crescut ușor – cu 0,1% – ceea ce ne plasează printre puținele state membre UE cu un trend pozitiv, alături de Italia și Grecia, într-un context european…așa cum am văzut…dominat de scăderi.

Vestea mai puțin bună este că producția internă a scăzut cu aproape 20% în 2024, ajungând la 3,7 milioane de hectolitri – una dintre cele mai mari scăderi procentuale din blocul comunitar european. Printre cauze avem condiții climatice dificile, cum ar fi grindina și seceta.

La capitolul consum intern…avem o scădere de 11,4% în 2024, ajungând la aproximativ 3 milioane de hectolitri. Chiar și așa, ne situăm peste media ultimilor cinci ani – cu un plus de 4% – semn că piața internă rămâne relativ rezistentă, în ciuda presiunilor economice și a inflației care afectează bugetele familiilor.

Așadar, chiar dacă industria vinului a avut un an greu la nivel global, sticlele nu lipsesc de pe rafturi. Important e să nu lipsească moderația – mai ales că urmează o minivacanța de Paște.