Problemele urgente ale României. Misiune dificilă pentru noul președinte

România se confruntă cu provocări economice și sociale acute, exacerbate de o societate profund divizată, care cer intervenția rapidă și strategică a președintelui nou ales.

Pe plan economic, România navighează printr-o furtună financiară. Conform estimărilor Consiliului Fiscal, deficitul bugetar ar putea ajunge la 7,2% din PIB în 2025, depășind pragul de 3% impus de Uniunea Europeană. Această pune presiune pe finanțele publice, limitând capacitatea statului de a investi în infrastructură sau servicii. Inflația, raportată de Banca Națională a României la 4,9% în aprilie 2025, continuă să crească costurile de trăi, afectând în special gospodăriile cu venituri mici. Salariul mediu net, de 5350 de lei pe lună, conform Institutului Național de Statistică, acoperă cu greu cheltuielile esențiale, în condițiile în care prețul coșului minim de consum pentru o familie de patru persoane este estimat la 4.500 de lei.

Mediul de afaceri este, de asemenea, în alertă. Un sondaj realizat de Romanian Business Leaders arată că 60% dintre companiile străine prezente în România iau în calcul reducerea investițiilor sau relocarea operațiunilor din cauza instabilității economice și a birocrației. În plus, datoria externă a României a crescut la 170 de miliarde de euro în 2024, reprezentând 52% din PIB, ceea ce sporește vulnerabilitatea în fața șocurilor economice externe.

Pe plan social, criza socială este la fel de gravă. Potrivit Eurostat, 30,6% din populația României, adică peste 5,8 milioane de persoane, este expusă riscului de sărăcie sau excluziune socială, una dintre cele mai ridicate rate din Uniunea Europeană. În mediul rural, situația este și mai dramatică, unde 45% dintre locuitori trăiesc sub pragul sărăciei. Sistemul de sănătate, cronic subfinanțat, primește doar 6% din PIB, față de media UE de 10%. Acest lucru se traduce în spitale supraaglomerate, lipsă de medicamente esențiale și un deficit de 12.000 de medici, conform Colegiului Medicilor.

Educația, un alt pilon esențial, este în colaps: testele PISA 2022 relevă că 25% dintre elevii de 15 ani nu ating competențele minime în citire și matematică, iar abandonul școlar în zonele rurale depășește 15%. În plus, migrația forței de muncă agravează problemele: peste 3,5 milioane de români lucrează în străînătate, ceea ce afectează coeziunea socială și piața muncii.

Migrația forței de muncă, cu peste 3,5 milioane de români lucrând în străînătate, accentuează fragmentarea socială. Diviziunea societății este vizibilă și în polarizarea urban-rural, dar și în tensiunile dintre generații și clase sociale, alimentate de inegalități economice și lipsa încrederii în instituții, conform unui studiu IRES din 2024 care indică un nivel de încredere în stat de doar 20%.

Președintele nou ales va avea o misiune extrem de dificilă. Pentru a stabiliza economia, sunt necesare reforme fiscale, atragerea investițiilor străine și reducerea evaziunii fiscale, care costă statul peste 10 miliarde de euro anual. Pe plan social, investițiile masive în sănătate, educație și programe de combatere a sărăciei sunt esențiale. Timpul este scurt, iar așteptările românilor sunt uriașe.

Totul are și un punct de pornire. Un nou guvern, găsirea unei majorități în Parlament. Nicușor Dan a înaintat și un nume…Ilie Bolojan.