Președintele Nicușor Dan a prezentat Strategia Națională de Apărare. Ameninţări: Război hibrid, instabilitate regională şi vulnerabilităţi interne

Președintele Nicușor Dan a adresat, miercuri, în cadrul ședinței comune a Camerelor Parlamentului, un mesaj referitor la Strategia Națională de Apărare a României pentru perioada 2025-2030.

Preşedintele Nicuşor Dan a afirmat, miercuri, la prezentarea Strategiei Naţionale de Apărare în Parlament, că există un decalaj între evoluţia în ansamblu a societăţii româneşti şi modul în care răspunde administraţia publică.

Nicuşor Dan a spus că documentul supus aprobării Legislativului abordează securitatea naţională din perspectiva cetăţeanului, anume relaţia cetăţeanului cu statul român şi încrederea cetăţeanului în stat.

Nicuşor Dan a spus că documentul supus aprobării Legislativului abordează securitatea naţională din perspectiva cetăţeanului, anume relaţia cetăţeanului cu statul român şi încrederea cetăţeanului în stat.

“Este un decalaj între evoluţia în ansamblu a societăţii româneşti (…) şi modul în care administraţia publică răspunde“, a arătat şeful statului.

Preşedintele a precizat că elementul central al Strategiei este “independenţa solidară”.

Totodată, el s-a referit la ameninţările prezentate în strategie.

“Vedem în mai multe locuri, inclusiv în proximitatea noastră, atacuri la infrastructura critică”, a afirmat el.

În acest context, Nicuşor Dan a evocat “războiul de lângă noi şi războiul hibrid pe care Rusia îl desfăşoară împotriva României şi împotriva multor ţări europene, atacuri cibernetice, campanii coordonate de dezinformare şi consecinţa acestor presiuni asupra democraţiei şi asupra statului de drept”.

Totodată, a arătat el, o ameninţare menţionată în Strategia Naţională de Apărare este corupţia.

Declarații ale președintelui Nicușor Dan:

• Documentul are patru capitole importante. Primul este contextul geopolitic, pentru că, față de strategiile anterioare, s-au produs schimbări majore. În primul rând, este pusă în discuție ordinea internațională bazată pe reguli.

• Avem, în vecinătatea noastră, un război care durează de trei ani și jumătate. Există conflicte în mai multe regiuni ale lumii și observăm, din păcate, o diminuare a capacității organismelor internaționale de a soluționa diplomatic aceste situații.

• Vedem o evoluție tehnologică accelerată, inclusiv emergența inteligenței artificiale, iar perioada necesară adaptării la aceste schimbări rapide determină creșterea decalajelor între state și societăți.

• Constatăm o importanță tot mai mare a rețelelor sociale și, prin acestea, a unor instrumente tehnologice sofisticate folosite în campanii intense de manipulare și dezinformare.

• În paralel cu contestarea sistemului internațional bazat pe reguli, sunt puse sub semnul întrebării și normele comerțului global, ceea ce necesită răspunsuri adecvate. În mai multe zone, inclusiv în proximitatea noastră, au loc atacuri asupra infrastructurii critice, iar amenințările transnaționale — rețele de trafic, droguri, crimă organizată, terorism — se intensifică.

• De asemenea, observăm efecte tot mai pronunțate ale schimbărilor climatice. Aceasta este, în esență, radiografia contextului.

• Particularizând la România, strategia conține un capitol dedicat amenințărilor, riscurilor, vulnerabilităților și oportunităților. La capitolul amenințări, în mod evident, se află războiul din apropiere, cu toate consecințele sale, precum și războiul hibrid pe care Rusia îl desfășoară împotriva României și a multor state europene.
• Vedem atacuri cibernetice, campanii coordonate de dezinformare și, ca efect, presiuni asupra democrației și statului de drept.

• În plan internațional, în vecinătatea României, există riscuri de instabilitate atât în zona estică — Republica Moldova, Ucraina — cât și în cea sudică, respectiv Balcanii de Vest, în Caucazul de Sud, precum și influențe ale insecurității din Orientul Mijlociu, care creează premise pentru exportarea acestor riscuri către Europa.

• Avem un parteneriat strategic cu SUA, suntem parte a NATO, cu toate mecanismele care permit dezvolvarea. Vreau să felicit Guvernul pentru programul SAFE. Poziția geografică este o oportunitate. România poate să devină un punct de conectivitate Europa – Asia. Portul Constanța este oportunitate. Dunărea este o oportunitate.

• Zona de tehnologie, chiar dacă nu suntem acum foarte bine organizați, România are potențial, avem calitatea forței de muncă, un sector privat competitiv.

Documentul, care a fost analizat tot luni de către Consiliul Suprem de Apărare a Țării, a fost trimis Comisiilor comune de apărare pentru raport comun și întocmirea proiectului de hotărâre.

CSAT s-a reunit în şedinţă. Strategia Națională de Apărare 2025–2030 a fost aprobată și va fi prezentată în Parlament

Consiliul Suprem de Apărare a Ţării s-a reunit, luni, în şedinţă, la Palatul Cotroceni. S-a discutat despre Strategia Națională de Apărare, dar și despre programul de acțiuni pentru securitatea europeană prin investiții în industria de apărare. Membrii CSAT au analizat, de asemenea, riscurile, amenințările și vulnerabilitățile la adresa României.

24 November 2025, 08:10 (actualizat 24 November 2025, 21:28)

Procesul de elaborare a strategiei a avut un puternic caracter interinstituțional, la acesta contribuind toate instituțiile cu atribuții în domeniul securității și apărării, precum și reprezentanți/formatori de opinie ai societății civile, ai think-tank-urilor și ai mediului academic. Proiectul consolidat al strategiei a fost pus în transparență publică, fiind prima Strategie Națională de Apărare a Țării care a parcurs și această etapă, se arată în documentul prezentat Birourilor reunite ale Parlamentului.

Strategia Națională de Apărare 2025 – 2030, în dezbatere publică: Cetățeanul, în centrul politicilor de securitate

Noua strategie de apărare a țării pentru următorii 5 ani a fost publicată și se află în dezbatere publică. Documentul a fost prezentat, în linii mari, de președintele Nicușor Dan, care a subliniat că principalul beneficiar al strategiei este cetățeanul, mai degrabă decât statul. Și a enumerat marile riscuri la adresa securității naționale, de la acțiunile ostile ale Rusiei, la corupție și slaba capacitate instituțională a statului.

12 November 2025, 14:37 (actualizat 12 November 2025, 19:42)

Totodată, se mai arată în document, strategia exprimă viziunea unei Românii moderne și sigure, care se bucură de pace și de avantajele ei unice, un stat construit în jurul cetățenilor săi, în serviciul drepturilor și libertăților fundamentale ale acestora, cu instituții moderne, transparente și integre, orientate exclusiv către slujirea binelui public.

‘Documentul nu este, prin urmare, despre statul român, ci despre obligațiile fundamentale ale instituțiilor publice față de cetățenii români. Mediul de securitate este diferit, fiind marcat de contestarea ordinii internaționale bazate pe reguli de către unele state guvernate autoritar, coroborat cu diminuarea capacității organismelor internaționale de a-și îndeplini vocația fondatoare. În egală măsură, statele se confruntă cu manipularea informațională, schimbarea raporturilor economice ca urmare a protecționismului, lupta pentru resurse, sabotajul și perturbarea infrastructurii critice, precum și cu creșterea amenințărilor transnaționale și transfrontaliere. În acest context, asigurarea securității cetățeanului și a întregii societăți reclamă o abordare transparentă și colaborativă, cu instituții funcționând într-o logică de cooperare onestă și responsabilă, deschise controlului cetățenesc și oferind, astfel, garanții reale că România devine un stat rezistent la șocuri interne sau externe, capabil să răspundă în mod adecvat noilor amenințări și riscuri de securitate’, subliniază președintele Nicușor Dan în document.

Conceptul-cheie al strategiei este independența solidară, ca exigență strategică și imperativ de acțiune, pe componentele de securitate și diplomație, se adaugă în document. Astfel, în lumina acestui concept, pe fondul celui mai dificil context internațional de securitate de după cel de-al Doilea Război Mondial, România alege să răspundă provocărilor actuale de securitate, urmărindu-și interesele naționale în deplină solidaritate cu partenerii și aliații săi.

‘Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2025-2030 semnalează o nouă etapă în dezvoltarea istorică a României. După consolidarea rolului de membru al NATO și al UE și după accederea proximă la OCDE, România trebuie să își propună extinderea influenței în regiunea de interes imediat și proiectarea mai fermă a intereselor românești pe plan internațional. Strategia constituie cadrul fundamental pentru adaptarea și/sau revizuirea strategiilor sectoriale existente sau pentru refacerea acestora, acolo unde este cazul, precum și pentru elaborarea strategiilor sectoriale viitoare’, transmite președintele în documentul structurat pe șase mari capitole.